Ca să nu mai fii obligat să te duci pentru orice hârtie, sesizare sau plată la primărie, 𝐔𝐒𝐑 𝐒𝐚̂𝐧𝐭𝐚𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 a făcut propunerea în ultima ședință de Consiliu Local.
Primarul Ioan Mărcuș se opune momentan
”𝑆̦𝑡𝑖𝑚 𝑛𝑜𝑖 𝑐𝑒 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑑𝑒 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡, 𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑙𝑒𝑚𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑒𝑥𝑒𝑐𝑢𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙𝑢𝑖!”, s-a opus instantaneu primarul Sântandreiului, Ioan Mărcuș, la propunerea noastră și a încercat să închidă subiectul.
Conștienți de 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐞 și nu unul decorativ al 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐋𝐨𝐜𝐚𝐥, unii dintre consilierii locali nu au respins-o automat, ci au studiat-o mai întâi și au cerut timp de analiză.
Ce a propus USR Sântandrei:
1. 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐚 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞, pe site-ul primariei.
3. Implementarea unei 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐞 prin care primăria poate comunica în timp real cetățenilor informații utile, poate face anunțuri urgente sau să trimită statusul impozitelor, iar locuitorii pot face sesizări însoțite de imagini.
Aplicație gratuită pentru primărie
Aplicația mobilă este gata realizată de un specialist IT din Sântandrei, care dorește s-o pună la dispoziție gratuit administrației și locuitorilor.
Vrem ca toți locuitorii comunei să aibă acces rapid și facil la serviciile publice!
Este obligatoriu ca în secolul acesta, la doi pași de cel mai titrat oraș din țară, să existe acces rapid și facil la serviciile publice.
Mizăm pe sprijinul tuturor colegilor din Consiliul Local, sperăm să înțeleagă cât mai repede ce importantă este implementarea acestor servicii moderne și utile atât comunității cât și administrației!
13 ani de zile, bihorenii au avut parte doar de minciuni, acum nu mai e loc de promisiuni deșarte. Acum trebuie să muncim cu sârg, pentru a onora respectul față de oameni și pentru a repara moral ceea ce au stricat alții. Ne bucură astfel să vedem că avem susținere, ajunși acum la guvernare, din partea ministrului transporturilor, Cătălin Drulă, pentru care, asemeni nouă, DN 76 e anul acesta o prioritate. Bihorenii merită acest lucru, după tot acest timp în care au căzut în plan secund.
Lucrările pe Drumul Național 76 Oradea – Deva au debutat în 2007, cu promisiunea fermă că, în maximum 3 ani de zile vor fi finalizate. De atunci, între tot mai multe termene amânate, promisiunile au curs. Fel de fel de voci, aceeași reacție: „promitem că”. În van. În acest răstimp, tot mai mulți bihoreni și-au pierdut răbdarea. Au lansat petiții. Au organizat proteste. Lucrările nu au fost finalizate însă. În 2018, după mai bine de un deceniu de la debutul lor, directorul CNAIR, Narcis Neaga, recunoștea (nici nu avea cum să nu o facă), că e absurd ca un drum național să ajungă unul de pământ, după atâția ani, menționând că, în anul următor, DN 76 va fi finalizat. „Aceasta e mai mult decât o asumare”, încheia el. Anul acela a trecut. Degeaba.
Acum interesul față de cetățeni (de confortul și siguranța lor deopotrivă) primează, e necesar să vină un moment în care promisiunile să fie înlocuite cu soluții și automat cu fapte concrete. Iar când promisiunile ajung în punctul în care aproape că nu mai sunt crezute de nimeni, urgentarea transformării lor în realitate devine o prioritate. Lucrările pe Drumul Național 76, cel care leagă Oradea de Deva și care străbate, în județul nostru, orașele Vașcău, Ștei și Beiuș, precum și comunele Criștioru de Jos, Cărpinet, Rieni, Drăgănești, Pocola, Răbăgani, Sâmbăta, Ceica, Drăgești, Hidișelu de Sus și Sânmartin, devenind practic o rută esențială pentru o mulțime de comunități bihorene vor fi finalizate anul acesta!Conferința de presă susținută de Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor poate fi următiră aici => shorturl.at/ltGQX
În contextul pandemiei de COVID-19, cererea de echipamente individuale de protecție (EIP), cum ar fi măștile pentru față, mănușile, costumele de protecție sau dispozitivele de protecție a ochilor, precum și de dispozitive medicale (MD) de tipul măștilor chirurgicale, mănușilor de examinare și unor halate, a înregistrat o creștere exponențială suprapusa peste o oferta insuficienta. Acest lucru a dus la identificarea de solutii de ultim moment adica achizitia de produse necertificate conform normelor europene in domeniu sau, si mai rau, produse pur si simplu neconforme care pun viata utilizatorilor in pericol sau, in cel mai bun caz, nu indeplinesc functia pentru care au fost create. Piata europeana (si nu doar ea) a fost inundata cu astfel de produse. Zeci de tari au semnalat nereguli si au respins milioane de masti, termometre, teste Covid, manusi, halate, etc achizitionate din China. Lista urmatoare nu este nici pe departe completa:Finlanda, Canada, Spania, Turcia, Belgia, Olanda, Germania, India, Cehia, Marea Britanie, Georgia, Malaezia, Australia, Uniunea Europeana. In aceste conditii, INTERPOL , OLAF si DNA desfasoara ample operatiuni de identificare si stopare a comercializarii de produse neconforme la nivel european.
Romania (1 si 2) nu putea face nici ea exceptie. Site-ul ANMDM (Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale) este plin si el de semnale de alarma in legatura cu produse neconforme.
Primaria Oradea si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea au realizat o achizitie de materiale de protectie din China, responsabilii achizitiei (Mihai Jurca – Primaria Oradea si Gheorghe Carp – Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea – coordonatorul spitalelor din judetul Bihor)comunicand public detaliile tranzactiei in data de 23 aprilie 2020 prin comunicate oficiale si o serie ampla de articole in presa locala si nationala.
Conform celor doi reprezentanti, valoarea materialelor cumparate a fost de 3 322 907, 89 dolari, la aceasta adaugandu-se cheltuieli cu transportul, manipulare terminale cargo, taxe comisionar vamal, inspecție tehnică China în valoare totală de 712,432 USD. In toate comunicarile, cei doi reprezentanti ai autoritatilor locale au facut o serie de afirmatii: au ales furnizorul materialelor pe baza faptului ca acesta nu a solicitat plata intregii sume in avans si avea capacitatea de a produce si livra intreaga cantitate de produse fiind eliminati astfel intermediarii, toate materialele achizitionate au certificate de conformitate europeana, sunt sigure si performante, de calitate si au fost verificate inca din fabrica de o companie experta la nivel global, s-a realizat un parteneriat public privat pentru consultanta si expertiza in aceasta achizitie publica, transportul materialelor a fost de aproximativ 20% din valoarea achizitiei (sursa 1, sursa 2).
USR Bihor a dorit sa verifice aceste informatii solicitand in acest sens documentele tranzactiilor conform legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public. Primaria Oradea nu a dorit sa raspunda acestor cereri si le-a redirectionat catre Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea pentru “competenta solutionare”. Pentru cele doua cereri depuse SCJU Oradea a avut nevoie de 45 de zile pentru a da un raspuns.
Ce am constatat despre afirmațiile celor doi reprezentanti, ai Primariei si ai Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, Mihai Jurca si Gheorghe Carp, după studierea documentelor care ne-au fost puse la dispoziție:
Afirmatie: furnizorul nu a solicitat plata in avans. FALS
Conform contractului Nr. 20200326088 din 26.03.2020, cumparatorul se obliga la plata unui avans de 50% din valoarea contractului la semnarea contractului si 50% “before EX factory” (adica inainte de iesirea marfurilor din fabrica. Deci plata 100% in avans.
2. Afirmatie: furnizorul avea capacitatea de a produce si a livra tot stocul de marfa necesar, au fost eliminati intermediarii astfel rezultand un pret scazut al produselor. FALS
Conform documentelor remise de SCJU Oradea, furnizorul JIANGSU HUBAO IMP & EXP CO. LTD a produs si a livrat doar halatele si combinezoanele de protectie. Restul produselor de pe lista de cumparaturi a Primariei au fost produse de:
– termometre – Shandong Xiaoya Group Household Appliances Co Ltd – No 44 Gongye bei Road, Licheng District, Junan City, China
– masti chirurgicale– Yangsheng Medical Science & Technology Co Ltd, Yada Road TouQiao Village, Yangzhou City, China
– masti FFP3 – Anhui Yimeijian Medical Supplies Co Ltd – No8 North Feilong Road, Xinjie Town, Tianchang City, 239300 Anhui Province, China
– viziere, ochelari – Shenzhen Shengzhiyuan Medical Equipment Research Institute Co Ltd – Fifth Floor, Building 10, Dafa Industrial Zone, Longxi Community, Longcheng Street, Longgang District Shenzhen, China
– manusi – Guangzhou Jiaming Rubber Products Co Ltd – 101 factory, No 3209, Liangsha Road, Zhongluotan Town, Bayun District, Guangzhou China
Vorbim deci despre un intermediar care a achizitionat si a revandut produse de la 5 alti producatori din China.
3. Afirmatie: toate materialele au certificate de conformitate europeana. FALS.
La solicitarea USR Bihor, SCJU Oradea a transmis 7 “certificate de conformitate europeana” (disponibile mai sus) emise de 5 companii diferite. USR Bihor a contactat si a discutat cu 4 din cei 5 emitenti ai certificatelor: Ente Certificazione Machina – Italia (halate si masti chirurgicale), TMC Testing Services – China (viziere si ochelari), TUV Rheinland – China (masti FFP 3), Instituto Servizi Europei Tecnologici – Italia (termometre). In discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii acestor firme (telefonice si/sau via e-mail), acestia au precizat foarte clar ca certificatele trimise nu sunt “certificate de conformitate europeana” iar prezentarea acestora in acest mod este improprie si/sau frauduloasa. Daca sunt veritabile, aceste certificate reprezinta mai degraba anumiti pasi din procesul de certificare ce se poate incheia cu eliberarea certificatului de conformitate european. Spunem “daca” pentru ca asupra asa-ziselor certificate planeaza si o suspiciune rezonabila de fals: toate firmele mentionate (si nu numai ele conform European Safety Federation) se confrunta de la debutul pandemiei cu fenomenul falsificarii si/sau folosirii frauduloase a certificatelor emise privind materiale de protectie si echipamente medicale. Certificatele produselor importate din China de Oradea sunt identice cu cele identificate drept falsuri de catre firmele in cauza. Site-urile acestor firme contin nenumarate avertismente si black lists cu certificate false sau folosite impropriu/fraudulos: Ente Certificazione Machina, TMC Testing Services, TUV Rheinland, Instituto Servizi Europei Tecnologici.
La momentul semnarii contractului intre furnizorul din China si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea, mai multe produse din lista nu aveau niciun certificat, lucru de altfel specificat de furnizor in oferta. Ulterior, furnizorul din China a trimis asa-zisele “certificate de conformitate europeana” emise dupa data semnarii contractului (26 martie) intr-un interval scurt de timp (27 martie – 1 aprilie) pentru o parte din produse, restul nefiind acoperite nici acum de niciun document (bonete, botosei).
4. Afirmatie: pentru a garanta calitatea produselor, Primaria Oradea a angajat o companie globala care le-a inspectat inca din fabrica. MANIPULATIV / FALS
Compania angajata nu si-a asumat, asa cum lasa sa se inteleaga comunicarea Primariei, o verificare a performantei si conformitatii produselor si nici a proceselor tehnologice de productie din fabrici, acest aspect fiind precizat clar in contract si in rapoartele remise beneficiarului.
Mai ales ca, dupa cum o arata documentele, vorbim nu despre o singura fabrica ci despre 6 fabrici raspandite pe intreg teritoriul Chinei, cu distante de de mii de kilometri intre ele. Pe de alta parte, o verificare a conformitatii produselor de protectie si a dispozitivelor medicale implica anumite conditii controlate de laborator si aparatura speciala care verifica parametri precum eficienta de filtrare bacteriana sau a particulelor, rezistenta la foc, rezistenta la stropire cu fluide la presiuni diferentiate, flux de aer permis de materiale, conformitate ISO etc. Aceste certificari si verificari se fac de catre companii specializate si acreditate numite “organisme notificate” (notified bodies), inregistrate in baza de date NANDO a UE. Este limpede pentru oricine ca aceste verificari nu se pot efectua pe o masa in depozit sau pe paletul cu cutii si nici in biroul administrativ din spitalul din Oradea, cu o simpla inspectie vizuala si tactila.
Practic, Primaria Oradea a angajat intr-adevar o companie care a efectuat o verificare. Este vorba despre SGS Romania SA cu care s-a incheiat contractul 8564 din 2.04.2020 pentru suma de 2 928 dolari fara TVA. Asa cum stipuleaza contractul si rapoartele de verificare emise ulterior, compania SGS a efectuat o verificare VIZUALA a produselor. In acest sens, au fost efectuate doua inspectii, in datele de 6 si 7 aprilie, in depozitul companiei de forwarding din Shanghai si in depozitul producatorului halatelor din Jiangsu.
Depozit Shanghai
Depozit Yangzhou
Compania SGS a verificat marfa ambalata, paletizata, pregatita pentru expeditie, in depozit. Au verificat existenta ei fizica, modul de ambalare, rezistenta coletelor la impact si au analizat prin sondaj cate 50 de bucati din fiecare produs identificand problemele vizibile de productie pe care le-au evidentiat in rapoartele de inspectie remise clientului. Astfel, conform rapoartelor, au fost semnalate defecte evidente la aproape toate produsele: ochelari murdari, viziere matuite, halate descusute, intepate sau gaurite, cu urme de murdarie, variatii de culoare intre produse, manual de instructiuni gresit la termometre, etc.
Merita precizat insa ca mastile FFP 3 au fost exceptate de la verificarea – fie ea si vizuala – efectuata de SGS iar pentru alte cateva repere mentionate in contract ca ar fi fost verificate in depozitul din Jiangsu, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea a omis sa prezinte rapoartele verificarilor din seria documentelor pe care ni le-a remis in urma cererii in baza legii 544/2001. Este vorba despre rapoartele care faceau referire la restul mastilor de protectie achizitionate, bonetele de protectie, halatele chirurgicale impermeabile ranforsate si combinezoanele de protectie. Este firesc sa ne intrebam ce anume nu doresc cei doi reprezentanti ai municipalitatii sa aflam din acele rapoarte.
5. Afirmatie: S-a realizat un parteneriat public – privat cu o firma din parcul industrial Oradea. NU SE POATE VERIFICA.
Nu au fost furnizate public documente din care sa rezulte acest parteneriat public – privat si nici termenii in care a fost incheiat acordul. Numele firmei nu a fost mentionat in nicio comunicare publica, oradenii afland de colaborarea municipalitatii cu aceasta firma in momentul in care Primaria Oradea a incheiat un acord de colaborare cu Colegiul Farmacistilor prin care s-a dorit comercializarea mastilor importate de firma Benvenuti prin intermediul farmaciilor oradene. Initiativa nu a avut succesul scontat, doar 10 farmacii din 130 acceptand propunerea desi s-a exercitat din partea Primariei Oradea o considerabila presiune publica asupra acestora. Motivele refuzului farmacistilor cu care am discutat tineau de apartenenta la lanturi si francize nationale de farmacii, stocuri proprii de masti pe care trebuiau sa le comercializeze si lipsa certificatelor de conformitate.
6. Costul transportului a reprezentat 21,44% din valoarea marfurilor importate ceea ce a dus la o valoare foarte mica a pretului total platit/produs. FALS
Conform contractului incheiat cu Tarom si declaratiilor oficiale, pretul transportului a fost de 712,432 USD (incluzand inspectia tehnica, manipulare terminale cargo, taxe comisionar vamal). Cele trei curse sosite pe Aeroportul din Oradea (15, 16, 18 aprilie) au adus un total de 32,06 tone, 274,86 mc.: cursa 1: 834 cutii, 11 342,4 kg, 96,60 mc, cursa 2: 784 cutii, 10 272,8 kg, 88,57 mc, cursa 3: 770 cutii, 10 446,8 kg, 89,69 mc.
Anterior insa acestor curse aeriene, la Oradea a sosit prima transa de produse, aduse in camioane de pe Aeroportul din Bucuresti. In 11 si 12 aprilie, 7 TIR-uri au adus aproximativ 37 tone de produse, 170 paleti. Pentru aceasta prima tura de produse, mai mult de jumatate din cantitatea comandata, nu s-a comunicat niciun cost. Putem presupune ca acesta fost cel putin egal cu costul celor 3 curse aeriene ce au aterizat pe Aeroportul din Oradea.
Concluzii:
Cei doi reprezentanti, ai Primariei si Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, Mihai Jurca si Gheorghe Carp, au supravegheat si au desfasurat o achizitie de produse de protectie din China. Cu ajutorul consultantei oferita de firma Benvenuti s-a ales un anumitor furnizor chinez prin intermediul caruia s-au achizitionat 69 de tone de materiale de protectie provenind din 6 fabrici diferite. Niciunul dintre cele 12 tipuri de produse achizitionate nu se prezinta, conform documentelor care ne-au fost furnizate, cu certificate de conformitate europeana sau cu declaratii de conformitate. De altfel, unii dintre producatorii materialelor importate produc, de fapt, cu totul si cu totul altceva: Jiangsu Hubao Group Co Ltd, producatorul halatelor chirurghicale si al combinezoanelor, produce de fapt imbracaminte si incaltaminte, iar Shandong Xiaoya Group Household Appliances Co Ltd, producatorul termometrelor, produce de fapt masini de spalat si frigidere.
Hubao
Xiaoya
Pentru cele mai importante repere din lista de cumparaturi (mastile chirurgicale si mastile FFP 3), SCJU Oradea a sustras documentele din seria rapoartelor solicitate de USR Bihor asa incat nu exista niciun document care sa ateste ca mastile respective sunt conforme cu vreunul din standardele aplicabile dispozitivelor medicale sau echipamentelor individuale de protectie in Europa.
Fara certificate este imposibil sa distingem ce fel de masti au achizitionat cei doi reprezentanti ai orasului si carui standard de protectie corespund. Reamintim ca produsele de protectie de acest tip sunt reglementate prin urmatoarele directive si standarde europene: MD Dispozitive medicale (93/42 CEE) – schimbat prin Regulamentul UE 2017/745, Standard: EN 14683:2019+AC:2019
PPE (Echipament Individual de Protectie)REGULAMENTUL (UE) 2016/425, Standard: EN 149:2001+A1:2009. In asa-zisele certificate de conformitate acestea sunt denumite “disposable medical mask” si “medical face mask”, iar in contractul de achizitie “single use surgical mask”. Reamintim, de asemenea, ca productia de masti de protectie din China se inscrie in 5 standarde diferite, indicii de protectie si performanta (dar si pretul de comercializare) fiind diferiti de la o categorie la alta.
Surgical mask
Respiratory protective equipment
Medical protective face mask
Disposable medical face mask
Daily protective mask
Mastile catalogate de standardul european ca fiind FFP3 sunt echivalentul mastilor produse in China cu calificativul KN100 sub standardul GB 2626 – 2006 privind “respiratory protective equipment). Ori acest lucru nu se regaseste in niciun document furnizat.
Cei doi reprezentanti ai municipalitatii au stiu de la bun inceput ce fel de produse achizitioneaza (ieftine, de la producatori neconsacrati, fara certificate de conformitate) dar, din motive asupra carora putem doar specula, au transmis public, in mod insistent, ca toate produsele respecta toate normativele in vigoare iar o firma “globala” si-a asumat verificarea acestora. In fapt, dupa cum se dovedeste, documentele invocate nu exista sau sunt altceva decat ne sunt prezentate iar compania si-a asumat doar o inspectie vizuala, tehnica, a produselor pregatite de livrare, nicidecum o verificare de conformitate si/sau de calitate.
USR Bihor nu sustine ca materialele achizitionate din China sunt neconforme. Sustinem insa ca, din documentele ce ne-au fost remise sau au fost prezentate public pana in momentul acesta, nu reiese in niciun moment ca acestea ar fi conforme si certificate adica testate, sigure si performante asa cum ne-au fost prezentate.
Uniunea Europeana a emis intr-adevar o recomandare care permite folosirea produselor de protectie necertificate sau in curs de certificare in contextul Coronavirus. Insa, cu indeplinirea cumulativa si integrala a anumitor conditii: acestea sa fie folosite doar pe perioada actualei crize sanitare, sa nu ajunga in circuitul civil, sa faca parte dintr-o achizitie centralizata a unei autoritati relevante a statului care poate verifica conformitatea acestora, sa fie fabricate in conformitate cu standardele EN. SCJU Oradea nu este nici o autoritate relevanta a statului roman, nu are nici capacitatea tehnica si legala de a verifica conformitatea unor produse de acest tip si nu poate furniza nici documente din care sa reiasa standardele de productie pentru produsele importate.
Suntem dispusi sa intelegem si sa acceptam, intr-o anumita masura, unele exagerari in auto-promovare folosite de autoritatile locale pentru a-si crea in fata electoratului o imagine pozitiva, mai ales acum, in pragul alegerilor locale. La fel cum ne-am obisnuit cu transformarea banilor publici pusi anual cu generozitate la dispozitia APTOR mai degraba in propaganda politica decat turistica. Consideram insa ca este inadmisibil modul in care, prin actiunile lor, cei doi reprezentanti ai municipalitatii oradene au pus in pericol siguranta personalului medical si de interventie care a beneficiat de aceste produse de protectie. Starea de pericol rezida nu numai in faptul ca au achizitionat produse ieftine, de la producatori neconsacrati, pentru care nu pot prezenta vreo dovada de conformitate ci si in faptul ca au conceput si prezentat public, in mod coordonat si intentionat, prin trunchieri si manipulari de informatii, o imagine care nu corespunde realitatii, prin aceasta amagind opinia publica si personalul medical si de interventie ca are la dispozitie produse de protectie verificate, certificate si performante creand astfel o falsa stare de securitate. Riscul la care cei doi reprezentanti ai municipalitatii au astfel expus mii de persoane nu poate fi justificat nici prin dorinta de a face economii in bugetul municipalitatii, nici prin caracterul exceptional al starii de necesitate.
Avand in vedere cele prezentate anterior, considerăm că demisia celor doi reprezentanti ai municipalitatii (Mihai Jurca – Primaria Oradea si Gheorghe Carp – Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea) care au conceput, supravegheat si coordonat achizitia de materiale de protectie din China ar fi un gest de normalitate. De asemenea, solicitam Primariei Oradea si SCJU Oradea prezentarea documentelor neprezentate din raspunsul conform legii 544 si demararea unei actiuni de verificare a conformitatii produselor achizitionate din China prin intermediul unei companii acreditata si competenta pentru asemenea inspectii.
Începând de săptămâna aceasta, cele mai importante știri ale zilei pot ajunge foarte simplu la tine!
USR Bihor lansează newsletter-ul Info.USR Bihor care rulează pe aplicația mobilă WhatsApp.
Membrii și simpatizanții noștri își doresc să fie informați cu privire la proiectele și acțiunile USR. În acest context, departamentul de comunicare USR Bihor a luat decizia firească de a dezvolta acest newsletter prin intermediul aplicatiei WhastApp. Astfel utilizatorii vor fi la curent cu cele mai importante știri și acțiuni USR. Cel mai important este să fim în permanentă interacțiune cu membrii și simpatizanții noștri.
Cei care se vor abona la newsletter vor fi trimise 2 sau 3 mesaje într-o săptămână, în prima parte a zilei, iar departamentul de comunicare USR Bihor va alege cele mai importante și relevante subiecte.
Mecanismul prin care oricine poate primi cele mai importante știri este foarte simplu:
• Memorarea numărului de telefon 0770 820 235 în agenda de contacte a telefonului mobil cu denumirea InfoUSRBihor.
• Începerea unei conversații în aplicația WhatsApp cu numărul memorat cu textul “START”
• Pentru dezabonare, trebuie trimis un mesaj în aplicația WhatsApp cu textul „STOP”
În fiecare săptămână, cele mai relevante știri, proiecte și acțiuni USR pot ajunge direct pe telefon, cu newsletter-ul InfoUSRBihor.
Consimțământ pentru Prelucrarea de Date cu Caracter Personal de către USR.
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/ EC (denumit în continuare „RGPD”),
Prin abonarea la newsletter InfoUSRBihor sunt de acord cu prelucrarea Datelor mele cu Caracter Personal de către
Partidul UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA este un partid politic înscris la poziția 125 în Registrul Partidelor Politice din România, cu sediul în Bld. Aviatorilor, Nr. 9, București, Sector 1, Cod de Identificare Fiscală 36420951, cont bancar RO33 UGBI 0000 1320 2425 7RON, deschis la Garanti Bank, e-mail [email protected], website https://www.usr.ro, reprezentat legal prin Dl. Ilie-Dan BARNA, în calitate de Președinte (denumit în continuare “USR”), Responsabil privind confidențialitatea datelor cu caracter personal USR: Teodora Stoian, adresă e-mail: [email protected](denumit în continuare „Operatorul de date”).
Datele cu caracter personal, respectiv numărul de telefon, numele, prenumele și imaginea profilului de utilizator al serviciului de comunicare WhatsApp („Datele cu Caracter Personal”), vor fi prelucrate în scopul primirii unor comunicări și informări în legătură cu programele şi activitățile USR Bihor şi vor fi stocate pentru întreaga perioadă în care veți avea calitatea de abonat al newsletterului InfoUSRBihor, respectiv până la retragerea consimțământului de către dumneavoastră.
Informații privind Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal
Caracterul voluntar, dreptul de retragere a consimțământului și dreptul de ștergere
Operatorul de date colectează și prelucrează Datele cu Caracter Personal enumerate mai sus în temeiul consimțământului dumneavoastră.
Prin trimiterea mesajului „Stop” către numărul de telefon „0770 820 235” înţelegeţi faptul că sunteţi liber/ă să vă retrageţi consimțământul în orice moment. În caz de retragere, Operatorul de date va înceta toate activitățile de prelucrare activă a datelor prin transmiterea de informații pe baza consimțământului respectiv. Datele Dvs. vor fi în continuare stocate de operator până la data la care ne veți cere ștergerea lor. Cele de mai sus nu aduc atingere dreptului dumneavoastră de a solicita ștergerea datelor cu caracter personal care vă privesc pe care Operatorul de date le stochează, în conformitate cu Articolul 17 din RGPD.
Alte Drepturi ale Persoanelor Vizate
Prin prezenta notă de informare vă aducem la cunoştinţă că, în conformitate cu prevederile RGPD şi ale legislaţiei incidente din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, beneficiaţi de următoarele drepturi în ceea ce privește prelucrarea Datelor cu Caracter Personal: dreptul de a fi informat, dreptul de acces, dreptul la rectificare, dreptul de retragere a consimțământului, dreptul la ștergerea datelor, dreptul la restricționarea preluncării, dreptul la portabilitatea datelor, dreptul la opoziție, dreptul de a depune o plângere în fața autorității de supraveghere dacă v-au fost încălcate drepturile cuvenite în raport cu protecția datelor (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucării Datelor cu Caracter Personal, B-dul G-ral. Gheorghe Magheru 28-30 Sector 1, cod postal 010336, Bucuresti, Romania).
Stocarea Datelor/Transferul Datelor
Odată cu exprimarea consimţământului pentru prelucrarea Datelor cu Caracter Personal în scopul indicat în prezenta notă de informare înţelegeţi că este posibil ca Operatorul de date să fie obligat să prelucreze Datele cu Caracter Personal pentru o perioadă mai lungă decât cea pe care v-aţi exprimat consimțământul, în cazul în care Operatorul de date are o obligaţie legală în acest sens sau dacă prelucrarea este necesară pentru exercitarea drepturilor legitime ale Operatorului de date (sau drepturile legitime ale altor persoane). Aceste cazuri sunt strict limitate la prevederile legilor incidente. Operatorul nu va transfera datele cu caracter personal spre alte terțe părți, cu excepția cazului în care un astfel de transfer este permis de lege.
Destinatarii datelor cu caracter personal
Operatorul de date poate desemna persoane împuternicite care să realizeze prelucrarea datelor mele cu caracter personal colectate pe baza consimțământului de mai sus. Persoanele împuternicite de către Operatorul de date desemnate au pus în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru ca prelucrarea să respecte cerințele reglementărilor legale relevante și pentru ca drepturile persoanelor vizate să fie protejate, inclusiv dar fără a se limita la măsuri de securitate a datelor și a mediilor IT în care acestea sunt stocate. O listă a acestor persoane împuternicite de către Operatorul de date este disponibilă la cerere de la Responsabilul privind confidenţialitatea datelor care poate fi contactat la următoarea adresă e-mail: [email protected].
Datele cu Caracter Personal pot fi furnizate acolo unde legislația aplicabilă prevede astfel, autorităților guvernamentale și publice (de exemplu instanțe judecătorești, poliție, autorități de reglementare și de administrare financiară etc.).
Procesul decizional automatizat
Datele cu caracter personal pe care Operatorul de date le colectează și le prelucrează în baza consimțământului de mai sus nu vor fi supuse unui proces decizional automatizat, inclusiv al creării de profiluri.
Persoane de contact:
În cazul unor neclarităţi cu privire la conformitatea prelucrării Datelor cu Caracter Personal aveţi dreptul să contactaţi Responsabilul privind confidenţialitatea datelor la si Responsabilul cu protecția datelor la [email protected].
Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor anunță că USR va demara procedura pentru sesizarea CCR împotriva legii care instituie privilegii pentru biserici și asociațiile cultelor religioase la comasarea terenurilor, proiect susținut de toate celelalte partide parlamentare, cu excepția UDMR.
„Vom strânge semnături să sesizăm Curtea Constituțională. Sub masca unor intenții nobile, comasarea terenurilor și sprijin pentru micii fermieri, legea discriminează fățiș toți producătorii agricoli români, indiferent de forma de organizare, instituind privilegii doar pentru biserici (unități de cult) și pentru asociațiile inființate de acestea”, a declarat deputatul USR de Bihor, Silviu Dehelean.
Legea prevede că:
1. Terenurile fărâmițate și răspândite deținute de biserici vor putea fi trecute în proprietatea statului iar în schimb se vor primi terenuri comasate, parcele de dimensiuni mari
2. Nu se vor plăti diferențe de valoare între terenurile schimbate. Astfel în schimbul unor terenuri fără acces și lipsite de utilități, la distanță de așezări, biserica va putea primi terenuri extravilane de-a lungul drumurilor importante sau la marginea marilor orașe, fără să plătească nicio diferență.
3. Bisericile vor putea primi teren chiar și atunci când nu vor da teren la schimb, ci doar drepturi litigioase sau adeverințe – adică chiar și atunci cand nu au în proprietate terenul cu Titlu de proprietate.
România nu a finalizat nici după 30 de ani procesul de retrocedare al proprietăților, iar ceea ce e făcut, e făcut prost. În cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură al României – cadastrul general – am reușit performanța de a avea finalizate măsurătorile în 86 de UAT-uri din 3181!
Una dintre legile menite să realizeze comasarea terenurilor și să le facă cât mai eficiente agricol, Legea 17, adoptată de Parlament în 2014, nu este nici în prezent aplicată: Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor, a întrebat Ministerul agriculturii câte sancțiuni s-au dat în baza acestei legi. Răspunsul: niciuna. Același deputat a întrebat de câte ori a folosit statul român dreptul de preemțiune. Răspunsul: niciodată.
„Cam asta este capacitatea statului roman de a genera dezvoltare funciară. În loc să sprijine agricultorii să comaseze terenuri și să dezvolte agricultura, statul se va ocupa să comaseze el terenurile, dar doar pentru biserici.
Legea va lăsa Agenția domeniilor statului fără cele mai bune terenuri iar în schimb va accepta terenuri farâmițate și dispersate, în cazul bun, drepturi litigioase sau adeverințe lipsite de valoare, în cazul rău. Mai mult, prin prevederea potrivit căreia nu se plătește diferență de valoare pentru terenurile schimbate, acest proiect facilitează tunuri de genul celui care făcea carieră nu demult, avându-i ca protagoniști pe un fost parlamentar român, proprietar de club de fotbal, și Ministerul Apărării Naționale.
Anul trecut Dragnea voia să dea 65.000 de ha de păduri cultelor religioase, acum au votat o lege prin care terenurile mai valoroase de la Agenția domeniilor statului trec în proprietate privată a bisericilor”, a declarat Silviu Dehelean
USR Bihor a atras atenția, în repetate rânduri afacerii cu certificate de carbon dintre Termoficare SA și TDR Energy, fapt care a dus într-un final la stoparea contractului înainte de termen.
Deși contractul între Termoficare SA și TDR Energy era încheiat pe trei ani (2018, 2019, 2020) – și prevedea și pentru anul acesta un împrumut – acesta nu a mai fost realizat.
Au trecut mai bine de 9 luni de când USR Bihor încearcă să descurce ițele afacerii cu certificate de carbon prin care Primăria Oradea (în calitate de acționar majoritar la Termoficare SA Oradea) a folosit banii orădenilor pentru a salva de la faliment, în 2018 și 2019, alte două primării conduse de edili PNL: Timișoara (Nicolae Robu) și Motru (Gigel Jianu). Această afacere a fost justificată orădenilor prin prisma profitului realizat și a implicat alți doi membri PNL: directorul Termoficare SA Oradea, Stănel Necula, și intermediarul TDR Energy reprezentat de omul de afaceri Bogdan Teodorescu Alexandru, fost consilier judetean PNL Valcea. USR Bihor a dorit să verifice aceste tranzacții dar s-a lovit de refuzul Termoficare SA Oradea de a pune la dispoziție documentele acestor operațiuni fiind invocate clauze de confidențialitate. Ca urmare, USR Bihor a acționat în judecată societatea orădeană la finalul anului trecut, procesul fiind momentan suspendat datorită pandemiei Covid-19.
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu acest subiect, reluăm pe scurt, informațiile:
La fiecare sfârșit al lunii aprilie, poluatorii au obligația legală de a restitui Uniunii Europene așa-zisele certificate de carbon, un fel de taxă de poluare pentru fiecare tonă de carbon emisă în atmosferă în anul anterior. În cazul neconformării, amenda este de zeci de milioane de euro (câte 100 de euro pentru fiecare certificat nedepus la timp).
În anul 2018, Termoficare SA Oradea a realizat o asociere cu traderul TDR Energy prin care, împreună, au achiziționat 216 000 certificate de carbon în valoare de 3 096 328 euro pe care le-au împrumutat societății Colterm SA Timișoara pentru a o salva de la amenda și, implicit, faliment. Societatea timișoreană a returnat 3 447 359 euro, rezultând un profit de 351 030 euro.
În anul 2019, asocierea formată din Termoficare SA Oradea și TDR Energy a împrumutat, din nou, Timișoara cu 219 000 certificate în valoare de 5 700 570 euro pentru care societatea timișoreană a returnat 6 898 500 euro. A rezultat un profit de 1 197 930 euro. În același timp, asocierea Termoficare SA Oradea – TDR Energy a salvat și SC UATAA SA, societatea de termoficare a primăriei Motru împrumutând-o cu 12 600 certificate în valoare de 340 200 euro pentru care uzina gorjeană a returnat 384 300 euro rezultând un profit de 44 100 euro.
USR Bihor a dorit să analizeze oportunitatea, legalitatea și legitimitatea acestor tranzacții cu atât mai mult cu cât, în minuta ședinței Consiliului Local Timișoara, directorul societății de termoficare Colterm declara că afacerea s-a concretizat în urma ideii intermediarului,ceea ce a urmat apoi fiind doar o încercare a părților implicate de a da operațiunii respective caracterul necesar de legalitate. Mai mult, același manager făcea o declarație gravă pentru noi, orădenii, afirmând că Oradea și-a cheltuit cu această ocazie banii necesari pentru investiții.
De asemenea, am dorit să analizăm în ce a constat exact asocierea societății orădene cu intermediarul, care au fost cotele de participare ale celor doi parteneri respectiv care au fost cotele în care s-a împărțit profitul între cei doi asociați. Lucru acesta s-a dovedit imposibil, din toate documentele publicate pe site-urile celor trei primării și ale celor trei societăți de termoficare lipsind exact părțile care ar fi putut lămuri acest aspect. USR Bihor a depus cereri de informații publice în baza legii 544 către toate societățile și primăriile implicate, toate acestea (mai puțin Primăria Motru) refuzând practic să ne ofere, conform legii, documentele solicitate.
Din cele trei tranzacții analizate a rezultat un profit total de 1 593 060 euro, sumă despre care nu va putem informa momentan cum a fost împărțită (și în baza căror criterii) între cei doi asociați, Termoficare SA Oradea și TDR Energy. Declarațiile publice ale directorului Stănel Necula ridică semne de întrebare: astfel, din tranzacția pe anul 2018 ni se spune că Termoficare SA a câștigat “circa două milioane de lei”, afirmație care nu corespunde cu realitatea din moment ce profitul afacerii a fost de 351 030 euro, adică 1 635 799 lei, iar acest profil a trebuit împărțit cu asociatul căruia i-a revenit cel puțin 25% din sumă, conform participării la asociere. Din profitul pe 2019 de la Timișoara și Motru (1 242 030 euro), societății oradene îi revin 415 850 euro. Restul de 826 180 euro nu ni se spune unde s-a dus și de ce.
Între timp, artizanul afacerii – directorul Termoficare SA Oradea, Stănel Necula – a fost condamnat penal definitiv cu suspendare pentru tentativă de fraudă cu fonduri europene. Deși USR Bihor a solicitatdemisia acestuia – lucru care s-a și întâmplat însă nu înainte de a ne amenință cu “justitia” – Primăria Oradea l-a reangajat în cadrul aceleiași societăți.
Atenția cu care am urmărit (și vom urmări în continuare) acest subiect a dus însă la stoparea afacerii cu banii orădenilor. Astfel, anul acesta Termoficare SA anunță, surpriză, investiții în sistemul de termoficare din fonduri proprii iar Timișoara este nevoită să se descurce pe cont propriu încheindun contract de imprumut pentru certificate de carbon în valoare de 4 080 000 euro cu, surpriză, TDR Energy.
Uniunea Salvați România a contestat legitimitatea și legalitatea revocării din funcție a procuroului șef DNA, Laura Codruța Kovesi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) confirmă reaua credință a guvernului PSD de la acea vreme, în particular a Ministrului Justiției Tudorel Toader și a Curții Constituționale conduse de Valer Dorneanu care l-a obligat pe Klaus Iohannis să dea curs revocării.
Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor și membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, calitate în care a criticat procedura de revocare, explică decizia de azi a CEDO care constată că Laurei Codruța Kovesi i s-a încălcat dreptul la apărare și la liberă exprimare.
În primul rând decizia CEDO ne spune că statul român nu a avut un scop legitim atunci când a demis-o pe Laura Codruța Kovesi, iar această măsură nu era necesară într-o societate democratică. Noi știam asta. Știm că obiectivul PSD este să scoată România din Europa și să controleze justiția și toate instituțiile statului, în așa fel încât pesediștii și clientela lor să poată fura în voie.
Apoi, CEDO ne spune că, practic, prin Decizia 358/2018, șase judecători ai Curții Constituționale au analizat situația de așa natură încât au aprobat și au făcut obligatoriu pentru Președintele României să dea curs unui act care a încălcat drepturile fundamentale ale omului, și nu orice drepturi ci pe cel la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare. Putem spune fără să greșim că șase dintre judecătorii CCR care au luat Decizia nr. 358/2018 au eșuat lamentabil în profesia lor și nu mai prezintă nicio garanție pentru a putea ocupa această funcție. Nu justifică sub nicio formă banii pe care îi încasează ca salariu sau pensie specială. Sunt niște impostori care trebuie să își dea demisia de onoare urgent, dar probabil nu au așa ceva. De asemenea, trebuie redeschisă discuția despre depolitizarea CCR și modificarea modului în care ne alegem judecătorii CCR.
Toate acestea au fost posibile pentru că Partidul Social Democrat a ales ca destinele și traseul său politic să fie conduse de un infractor condamnat definitiv, Liviu Dragnea, care a ajuns de la conducerea statului român direct în pușcărie. Deși depusă în urmă cu doi ani în Parlament, inițiativa Fără Penali În Funcții Publice stă bine pitită de același PSD în sertare. A venit timpul să redeschidem și această discuție˝, a declarat Silviu Dehelean, deputat USR.
Criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 a aruncat Uniunea Europeană destul de repede în boxa acuzaților, la fel ca și în cazul crizei refugiaților din anul 2015. Asfel, au apărut o serie de critici referitoare la lipsa de reacție, ineficiența și formalismul existent la nivelul Uniunii Europene, concluziile fiind trase destul de repede, sub forma unor verdicte date, în general, la repezeală și fără o punere în context. Pe de altă parte, abordarea bazată pe rezolvarea problemelor cauzate de contextul pandemiei COVID-19 în mod direct și exclusiv de către Statele Membre și-a arătat rapid limitele, creând o serie de tensiuni: reintroducere controale la frontiere, interdicții de export de echipamente medicale, rechiziții de materiale de protecție.
În acest sens, pentru a nuanța puțin modul în care se articulează diferitele responsabilități între Statele Membre și Uniunea Europeană în gestionarea crizei sanitare cauzată de pandemia COVID-19, merită amintite competențele, pe care le are această organizație supranațională în domeniul sanitar. De altfel, această distribuire a competențelor între U.E. și Statele Membre, coroborată cu abordarea “fiecare pentru el” aplicată în grabă de către Statele Membre a reprezentat una din principalele dificultăți în asigurarea, în primă fază, a unui răspuns coordonat la nivel european.
Astfel, așa cum indică și articolul 168 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, sănătatea este o competență comunitară de sprijinire. În acest sens, „Uniunea încurajează cooperarea între statele membre” iar „acţiunile Uniunii completează politicile naţionale”, neputând să se substituie acestora. Ca atare, Statele Membre păstrează controlul asupra politicii de sănătate. Cu toate acestea, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede un rol de coordonare alocat Uniunii Europene pentru diferitele inițiative în domeniul sănătății la nivel european.
Pentru a trece de la o situație reală bazată pe gestionarea a 27 de crize sanitare (pe logica câte State Membre, atâtea crize), a fost și este absolut necesar ca Uniunea Europeană să accelereze dezvoltarea acestui rol de coordonare a măsurilor menite să asigure un răspuns comun în contextul pandemiei COVID-19. Pentru a traduce în concret acest rol, Uniunea Europeană, a organizat diferite acțiuni și a elaborat o serie de propuneri, care sunt, pot și vor reprezenta tot atâtea instrumente de acțiune, precum:
1. Organizarea repatrierii a peste 50.000 de cetățeni din Statele Membre ale Uniunii Europene, care au fost aduși acasă cu peste 230 de avioane dedicate zborurilor de repatriere facilitate și cofinanțate prin mecanismul european de protecție civilă.
2. În ciuda reintroducerii controlului la frontiere de către anumite State Membre, Comisia Europeană a trasat o serie de linii de conduită pentru a menține lanțurile de distribuție și aprovizionare la nivel european.
3. Crearea unei rezerve strategice rescEU de echipamente medicale, cu un buget inițial alocat de 80 de milioane de Euro și care este finanțată de Comisia Europeană, în proporție de 90%. Rezerva strategică rescEU va include echipamente medicale de terapie intensivă (ex. ventilatoarele); echipamente individuale de protecție (ex. măștile reutilizabile); vaccinuri și tratamente; materiale de laborator. Această rezervă strategică va fi găzduită de unul sau mai multe state membre; primul Stat gazdă responsabil cu achiziționarea echipamentelor, fiind chiar România.
4. Alocarea a 140 de milioane de euro din cadrul programului de cercetare Horizon 2020 pentru derularea studiilor necesare pentru găsirea unui vaccin.
5. Derogarea temporară de la respectarea strictă a criteriilor de convergență, care descurajau Statele Membre să aibă un deficit public mai mare 3% din Produsul Intern Brut și o datorie publică mai mare de 60% din Produsul Intern Brut, fapt ce asigură Statelor Membre spațiul bugetar necesar pentru derularea unor programe/măsuri în domeniul medical, economic, social, etc.
6. Adoptarea unor măsuri legate de implementarea fondurilor nerambursabile dedicate României și celorlalte State Membre ale U.E. pentru perioada de programare 2014-2020, precum: „flexibilitatea alocării de sume între fonduri” (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune), flexibilitatea alocării de fonduri între programele operaționale”, „flexibilitatea alocării de fonduri între categoriile de regiuni”, „Reducerea concentrării tematice”. Aceste măsuri vor permite transferul de bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului (de la Programul Operațional Infrastructură Majoră la Programul Operațional Regional, spre exemplu), sprijinirea tuturor localităților din România afectate de COVID-19 (realocare de finanțări europene rămase neaccesate între regiuni pentru a permite localităților cele mai afectate să acceseze bani europeni pentru acoperirea diferitelor nevoi stabilite), sau posibilitatea transferării de fonduri inițial destinate eficienței energetice către mediul de afaceri în scopul relansării economice. De asemenea, se va acorda Statelor Membre posibilitatea excepțională de a solicita, pentru programele din cadrul politicii de coeziune, o rată de cofinanțare de 100 % care să fie aplicată pentru exercițiul contabil 2020-2021.
7. Lansarea de către Banca Central Europeană a unui program de cumpărare ugentă a datoriei publice și private (Pandemic Emergency Purchase Program) în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să asigure stabilitatea băncilor și creditarea întreprinderilor și persoanelor fizice.
8. Adoptarea unui Pachet comun de măsuri economice în valoare de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat (doar pentru Statele Membre în zona Euro), 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.
9. Stabilirea a trei seturi de criterii relevante pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru a relaxa măsurile de izolare: a) Criteriile epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ și s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată. Indicii în acest sens pot fi, de exemplu, o scădere neîntreruptă a numărului de noi infectări, de spitalizări și de pacienți aflați în terapie intensivă; b) Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate indicată, de exemplu, de rata de ocupare a unităților de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unitățile de terapie intensivă, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la îngrijiri, în special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistență medicală primară, precum și personal suficient care să aibă competențele adecvate pentru îngrijirea pacienților externați din spitale sau izolați la domiciliu, precum și competențele necesare pentru a ridica măsurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esențial deoarece indică faptul că diferitele sisteme naționale de sănătate pot face față creșterilor viitoare ale numărului de cazuri după ridicarea măsurilor; c) Capacitatea de monitorizare adecvată, inclusiv capacitatea de testare pe scară largă necesară pentru a detecta și monitoriza răspândirea virusului, combinată cu depistarea contacților și cu posibilitățile de izolare a persoanelor în cazul reapariției și răspândirii în continuare a infecțiilor.
Aceste acțiuni, sintetizate mai sus, se suprapun cu o multitudine de probleme și provocări, conjuncturale sau structurale, precum: modul greoi de luare a deciziilor și puțin adaptat realităților actuale, deficitul de leadership politic, concurență între sistemele fiscale și sociale, inegalități socio-economice crescânde, schimbările climatice, BREXIT, gestionarea problemei migrației, conflictele din proximitatea frontierelor externe (Ucraina, Siria), criza democrației reprezentative alimentată de sentimentul de abandon, de frică față de viitor și populism.
În concluzie, formularea unui răspuns comun de către Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19 nu reprezintă un eșec, în ciuda criticilor formulate de diferiți politicieni din Statele Membre, ci este mai degrabă, un proces de elaborare a unui răspuns adaptat într-o situație de criză nemaiîntâlnită, cu efecte nenumărate și aproape impredicitibile (de ordin sanitar, economic, social), care au bulversat și vor bulversa modelul de organizare și funcționare a întregii societăți.
Ciprian Barna este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si are expertiza în domeniul dezvoltării locale, al fondurilor europene și al managementului de proiecte.
Referințe bibliografice: 1. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene; 2. https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/coronavirus-european-solidarity-action_ro 3. https://ec.europa.eu/romania/news/20200319_resceu_echipamente_medicale_ro 4. REGULAMENTUL (UE) 2020/558 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19 5. http://mfe.gov.ro/comisia-europeana-a-publicat-vineri-regulamentul-ce-include-propunerile-romaniei-de-flexibilizare-a-fondurilor-europene-ce-urmeaza/ 6. https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html 7. https://www.caleaeuropeana.ro/acord-fara-precedent-ministrii-europeni-de-finante-au-aprobat-un-pachet-economic-de-500-de-miliarde-de-euro-disponibili-imediat-impotriva-crizei-covid-19/ 8. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_440 9. https://ec.europa.eu/info/files/communication-european-roadmap-lifting-coronavirus-containment-measures_ro
Aș începe analiza situației sistemului de educație din țara noastră de la importanța și fondurile pe care guvernanții le acordă îmbunătățirii calității învățământului, respectiv grija pe care o acordă copiilor noștri, tinerilor, care reprezintă viitorul României.
Cheltuielile guvernamentale pentru Educație în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, conform Eurostat.
Astfel, s-au alocat pentru bugetul educației:
2015 – 25 miliarde de lei, respectiv 2,1% din PIB
2016 – 27 miliarde de lei, respectiv 2,85% din PIB
2017 – 25,02 miliarde de lei, respectiv 2,86% din PIB
2018 – 29,3 miliarde de lei, respectiv 3,1% din PIB
2019 – 38,2 miliarde de lei – după rectificarea bugetară, 3,6 % din PIB față de 4,9 media Statelor Membre UE
Acești bani au fost și sunt insuficienți, spun experții, iar în condițiile actuale nu se poate schimba calitatea învățământului. Lipsa finanțării guvernamentale, nepăsarea și neimplicarea finanțării complementare a primăriilor, duc la aceea „piață informală” – adică fonduri pe care, pentru bunul mers al școlii, noi părinții le scoatem din buzunar suplimentar: fondul clasei/școlii etc.
Toate guvernele de până acum au încălcat flagrant legea organică, prin alocarea unui buget mai mic de 6% din PIB/ an sistemului de învățământ conform legii.
Avem ca termen de comparație în acest sens țări care alocă educației chiar și 11% din PIB deși stau cu mult mai bine decât noi la acest capitol. Din banii alocați, 85% vor merge pentru plata salariilor personalului din învățământ și doar 15% pentru îmbunătățirea calității educației propriu-zise. Astfel, inevitabil apare întrebarea: ce vom face cu cele peste 2500 de școli din mediul rural, care nu au curent electric și ale căror WC-uri încă se află în curte; ce să mai vorbim despre internet? Ce se va alege din școlile vechi, care funcționează și acum fără avizele necesare. De unde se vor face investiții financiare pentru reabilitări sau construirea unor noi spații?
Oare este necesar să ne confruntăm cu o catastrofă, cum ar fi un cutremur, un incendiu de proporții sau o pandemie, pentru a scoate în evidență situațiile delicate ale copiilor neajutorați, răniți sau bolnavi, pentru ca cei aleși să ne conducă să se acționeze responsabil și să ia măsuri? Iar prima măsură concretă este respectarea legii, adică alocarea și gestionarea corectă a celor 6% fonduri din PIB/an.
Banii ar trebui utilizați în:
• modernizarea unităților de învățământ, crearea de noi spații, moderne și funcționale;
• scăderea abandonului școlar prin asigurarea transportului gratuit și acordarea de burse elevilor, (mai ales celor din mediul rural) predispuși să renunțe la școală, de regulă în clasa a VIII-a, din cauza dificultăților financiare;
• crearea de terminale moderne în școli și asigurarea pe bază de împrumut de laptopuri pentru elevi;
• cursuri gratuite de formare profesională pentru cadrele didactice;
• creșterea calității învățământului vocațional, tehnic și agricol prin alocarea de fonduri suplimentare către programe de dezvoltare a infrastructurii necesare (laboratoare, sere, ateliere și săli pentru expoziții/concerte școlare);
• crearea cadrului de evaluare periodică cu metode și conținuturi aliniate la testele PISA (Programme for International Student Assessment) – inclusiv prin adoptarea testelor computerizate;
Unde se afla sistemul de învățământ din România înainte de pandemia Coronavirus?
Rezultatele PISA 2018 arată că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional! Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată negru pe alb că educația în România este într-o criză majoră. Ne aflăm pe locul 47 din 79 țări. La publicarea acestui rezultat, Ministra Educației, Monica Cristina Anisie, declara într-o conferință de presă că „nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA”[1].
Oare așa gândesc actualii guvernanți?
„Nu trebuie să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională, accentul nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”, a declarat Monica Anisie.
Credeți că nu trebuie să ne îngrijorăm că 41% dintre elevii de 15 ani nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, că la matematică România are 430 puncte față de 444 în 2015, că 47% dintre elevi nu sunt în stare să efectueze calcule de bază, iar la științe am realizat 426 puncte, cu 9 mai puțin decât la testul anterior? De asemenea, raportul arată creșterea îngrijorătoare a fenomenului de bullying. Conform raportului OCDE, 34% dintre elevii români sunt hărțuiți lunar sub diferite forme, fizic și/sau verbal.
S-a constatat și faptul că, în general, copiii proveniți din familii dezavantajate au șanse scăzute să aibă acces la o educație de calitate și nu aspiră să urmeze vreo formă de studii superioare. Pe lângă aceste statistici, se constată o creștere a numărului consumatorilor de droguri ușoare. Suntem, de asemenea, pe primul loc în UE la numărul de sarcini în rândul minorelor.
Oare nu sunt acestea motive suficiente de îngrijorare?
Unde suntem azi odată cu apariția virusului COVID-19?
COVID-19 ne-a prins pe toți nepregătiți: efectele se pot vedea în întreaga lume și s-au manifestat ucigător în toate domeniile. Aș dori să punctez aici ce a însemnat în domeniul educației, în România, aceasta pandemie.
După închiderea școlilor și decretarea Stării de Urgență, noi toți, elevi, profesori și părinți, am fost nevoiți să stăm acasă pentru a ne proteja sănătatea. Situația a devenit dramatică pentru copiii noștri mai ales că a sosit primăvara, iar vremea frumoasă ne face să suportăm mult mai greu izolarea. Ruperea efectivă de colectiv, prieteni, a devenit din ce în ce mai dificilă – un factor de stres. Majoritatea celor care au avut mijloacele necesare au interacționat prin intermediul rețelelor de socializare. Mă întreb însă, cei care nu dispun de aceste facilități, cei din mediul rural ori din familii sărace, cum s-au descurcat?
Școala până la vacanța de Paște s-a făcut on-line, sub formă de recapitulare, dar a avut un caracter opțional. Școlile cu posibilități au venit în sprijinul elevilor creându-le conturi tuturor profesorilor și elevilor.
Acum s-a anunțat că porțile școlilor se vor deschide doar în septembrie – exceptând orele de pregătire pentru examene pentru clasele terminale – și obligativitatea participării tuturor elevilor și a profesorilor la cursurile virtuale. Ordinul mai prevede ca profesorii să primească feedback de la elevi și părinți, dar și faptul că părinții sunt obligați să asigure elevilor tehnologia necesară participării la cursurile on-line!
Personal mi se pare irațională o asemenea prevedere! Cum pot obliga părintele, care de abia reușește să supraviețuiască, fiind poate în șomaj tehnic, să asigure copiilor tehnologia necesară participării la cursurile on-line?
Pare a fi o „piață informală”?
Din nou, pare că decidenții vor să transfere pe umerii noștri problemele cărora ei ar trebui să le găsească rezolvare prin soluții viabile.
În sine, introducerea cursurilor on-line reprezintă un salt uriaș în educație, dar ne găsește nepregătiți. Nimeni nu este de acord cu o înghețare a anului școlar, dar consider că ar trebui puțin nuanțat ordinul de ministru.
Cele trei Sindicate din Educație cer Ministrului Educației să modifice ordinul în sensul retragerii obligativității de a se participa on-line la orele de curs. Ordinul să prevadă ca până la sfârșitul acestui an școlar să se accepte comunicarea cu elevii prin orice mijloace de comunicare în timp real, deoarece mulți profesori și elevi nu dispun de computere performante, sau de cunoștințele IT necesare, iar aceasta este o cerință justificată. Cum vor proceda copiii din zonele unde nu există acces la internet?
Inclusiv Avocatul Poporului cere Ministerul Educației să spună cum se va putea aplica acest ordin și cum se va realiza concret respectarea obligativității elevilor și cadrelor didactice de a participa la cursurile on-line:
S-au alocat bani pentru terminale? Cum și când vor fi instruiți profesorii?
Concluzii:
Aș dori să închei cu optimism această analiză a situației din sistemul de educație. Concluzia pe care mi-am format-o de la începerea acestor ore de la distanță, on-line, pe WhatsApp și Messenger, este aceea că atât elevii cât și părinții au fost deosebit de receptivi. Am primit feedback-uri permanent, am văzut interes pentru studiu și acumularea de noi cunoștințe la copii și un plus de atenție și supraveghere din partea părinților!
Eu cred sincer că dacă va exista voință politică, noi îi vom alege inteligent pe cei care ne vor reprezenta. Dacă nu mai privim în spate, ci doar înainte, momentul în care ne aflăm acum va fi „punctul zero” – va fi o „Înviere” a României de mâine!
Ciprian Frunza este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si profesor de pian la Liceul de Arte Oradea și sunt membru al C.N. de Experți în Management Eduațional.
Surse utilizate:
Ordin Ministrului Educației nr. 4135 din 21.04.20 privind probarea și instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare on-line
În timp ce 30 din cei 40 de angajați ai Muzeului Orașului Oradea au fost trimiși în șomaj tehnic iar muzeul a fost închis pe perioada stării de urgenţă, instituția a cumpărat servicii de design, proiectare grafică, consultanță și publicitate pe Facebook, de la firma la care soția viceprimarului Florin Birta, Larisa, este Marketing Manager. Valoarea totală a contractelor acordate firmei Globencer este de 123 000 de lei plus TVA, după cum a descoperit Flavius Bunoiu, vicepreședinte al USR Bihor. “În vreme de pandemie își dovedește valabilitatea zicerea pentru unii mumă, pentru alții ciuma”, a declarat Flavius Bunoiu.
USR a solicitat primăriilor să oprească achizițiile care nu sunt necesare pe perioada stării de urgență. Cu toate acestea, avem exemple de achiziții care ridică semne de întrebare atât la nivel central cât și la nivel local, peste tot în țară. În continuare, primarii cheltuiesc bani care ar trebui să meargă către controlul epidemiei și sprijinirea persoanelor vulnerabile pe tipărituri, beculețe, ziare, broşuri turistice, strategii de dezvoltare, aranjamente florale, achiziții de tehnologie de ultimă generație.
USR Bihor a mai descoperit astfel de cumpărături inutile de la firme abonate la contracte cu primăriile din Bihor.
Primăria din Săcueni a cheltuit 57.000 lei pe strategia și brandul orașului, 5000 lei pe achiziționarea unor ziare, circa 22.000 lei pe achiziționarea unor tablete sau 4.000 lei pe aranjamente florale în vreme ce oraşul are probleme cu apa potabilă. La Marghita, o altă primărie UDMR, în plină vreme de pandemie, cheltuie 83.300 lei pe servicii de întreţinere a sistemului de iluminat public, bineînțeles cu firma de casă, firmă care câştigă an de an contractele pentru luminiţele de Crăciun, aproape în toate comunele din partea de nord a judeţului. Primăria din Ştei a achiziţionat un Apple TV, 4K de 32 GB, ne întrebăm oare la ce serveşte o asemenea achiziţie?
Tot USR Bihor a cerut Curții de Conturi să verifice modul în care primăriile din Oșorhei, Ineu, Tileagd și Săcădat au cheltuit în total 157 700 lei pentru pulverizarea din elicopter de apă oxigenată, în condițiile în care o astfel de măsură nu a fost recomandată nici de DSP Bihor și nici de către Ministerul Sănătății, fiind ineficientă pentru dezinfectarea spațiilor publice.
Într-o discuție cu premierul Ludovic Orban, președintele USR Dan Barna i-a cerut acestuia mai multă transparență în achizițiile publice realizate de autoritățile centrale și locale. De asemenea, Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor a propus Parlamentului o lege care majorează pedepsele pentru infracțiunile de serviciu și de corupție pe perioada stării de urgență, tocmai pentru a-i pedepsi pe cei care încearcă să profite de pe urma pandemiei.
În contextul actual, al crizei provocate de noul coronavirus, avem nevoie de orice leu pentru a combate efectele epidemiei de COVID-19 atât în ceea ce privește sănătatea populației, cât și economia. Trebuie să spunem „STOP” risipei din banul public!
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
Comentarii recente