Europarlamentarul Vlad Gheorghe, de acum mai aproape de bihoreni

Europarlamentarul Vlad Gheorghe, de acum mai aproape de bihoreni

Mai puternici împreună!

Europarlamentarul Vlad Gheorghe, membru al grupului RENEW Europe, în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European își va deschide cabinet la Oradea. Alături de el, ne propunem să găsim oportunități reale de finanțare și dezvoltare a comunităților locale din județul Bihor, fără a neglija nici transparența și buna funcționare a administrațiilor publice.

Ne propunem de asemenea să sprijinim și să promovăm Țara Moților (porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara. O porțiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni), atât prin protejarea patrimoniului existent cât și prin promovarea turismului, prin investiții în infrastructură și prin dezvoltarea de noi locuri de muncă în zonă. Iar pentru că Vlad își dorește să fie cu adevărat aproape de bihoreni, urmează să deschidă un cabinet europarlamentar chiar aici, în inima Oradiei, în interiorul sediului USR Bihor. Un loc în care problemele oamenilor să aibă șansa unei rezolvări și un pas mai aproape de Europa.

Oradea a absorbit fonduri UE, dar la nivel de județe, Bihorul nu stă prea bine. Sigur, stă mai bine decât Teleorman și vecinii săi, dar mai pot fi făcute multe dacă ne uităm la rata de absorbție de la polonezi, de exemplu. Iar acest exercițiu bugetar este un tren pe care niciun oraș și niciun județ din România nu-și permite să-l mai piardă.

Oportunitățile sunt multiple și extrem de diversificate, pentru instituții, pentru entități private, pt ONG-uri, de la cercetare și până la statul de drept in Uniunea Europeană. Pentru acest exercițiu, care cuprinde și recuperarea după pandemie, există 1800 de miliarde din care circa 80 sunt pentru România, adică la dispoziția românilor – depinde și de noi dacă vom accesa jumătate sau toată suma. Și multe fonduri pot fi accesate local, nu țin de aprobări de la ”centru”. Mai există și fondul pentru a reducele dezechilibrele după Brexit – primim doar aici 25 de milioane de euro in 2021. A fost lansat de asemenea ”Horizon Europe”, cel mai mare program de cercetare, sunt peste 95 de miliarde de euro de luat și direcțiile de finanțare sunt numeroase, de la media la medicină.

Oricum, trebuie să ținem cont că s-au aliniat planetele acum: suntem în coaliția de guvernare și USRPLUS are ministere cheie – Fondurile europene, transporturile, economia, plus justiția. Mai avem o resursă foarte importantă, europarlamentarii care sunt la Bruxelles unde se fac toate planurile cadru, de-aceea sunt eu aici, mai ales că sunt și în Comisia de bugete.

Dar dincolo de a avea informațiile, trebuie să facem eforturile de accesare a fondurilor în mod profesionist, de aceea eu am să includ în echipa mea o persoană care să fie de aici, din Oradea, și să identifice la nivel local idei, proiecte, comunități care au nevoie de sprijin și evident, în limita atribuțiilor voi face tot ce pot pentru a le susține. Dar cuvintele cheie, atât aici, pe plan local cât și la nivel național sunt cooperarea și comunicarea.

Si dincolo de proiectele in sine, insist asupra coruptiei -în fiecare an, UE pierde din venituri în jur de un trilion de euro – adică în jur de 2.000 de euro per cetățean european – din cauza fraudei și a evaziunii fiscale, conform estimărilor instituțiilor europene. De exemplu, Comisia Europeană a raportat în 2018 o pierdere de 140 de miliarde de euro doar din veniturile din TVA. Și acum cu pandemia…. Sumele sunt enorme, dacă ne apucăm să calculăm câte spitale s-ar putea face cu banii ăștia.

Teoretic, pe 1 martie incepe activitatea EPPO, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi, cu care am discutat recent, pentru că grupul nostru a cerut mai multe fonduri pentru ei, sa aibă angajați, să aibă resurse să ancheteze, pentru că sunt estimate circa 2000 de dosare anual. Degeaba accesăm astfelfonduri, dacă permitem același nivel de corupție. Iarasi, avantajul major este că facem parte din majoritatea parlamentară, iar la Comisia juridică nu mai e Nicolicea de la PSD, e colegul meu Mihai Badea de la USR președinte. Tot ce ne-am luptat noi să oprim din 2016 încoace la nivel de măcelărire a justiției putem acum să reparăm. Chiar săptămâna asta, colegii mei au respins în Senat legi făcute de PSD – dl deputat Dehelean vă poate spune mai bine, că am stat zile și nopți în Parlament împreună și alături de Stelian Ion, ministrul Justiției să reușim să-i oprim pe Iordache, Nicolicea și compania.

PSD voia dezincriminarea totală a infracțiunii de neglijență în serviciu, înjumătățirea pedepselor pentru delapidare, micșorarea termenelor de prescripție pentru mai multe fapte de corupție, interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor despre o persoană urmărită penal, înlocuirea sintagmei „suspiciuni rezonabile” cu „probe sau indicii temeinice”, excluderea probelor și alte modificări în sprijinul corupției. Nu trebuie să mai ajungem niciodată în situația aceasta în primul rând pentru că nimeni nu este mai presus de lege, în al doilea pentru că ne costă. Enorm.

Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 a aruncat Uniunea Europeană destul de repede în boxa acuzaților, la fel ca și în cazul crizei refugiaților din anul 2015. Asfel, au apărut o serie de critici referitoare la lipsa de reacție, ineficiența și formalismul existent la nivelul Uniunii Europene, concluziile fiind trase destul de repede, sub forma unor verdicte date, în general, la repezeală și fără o punere în context. Pe de altă parte, abordarea bazată pe rezolvarea problemelor cauzate de contextul pandemiei COVID-19 în mod direct și exclusiv de către Statele Membre și-a arătat rapid limitele, creând o serie de tensiuni: reintroducere controale la frontiere, interdicții de export de echipamente medicale, rechiziții de materiale de protecție.

În acest sens, pentru a nuanța puțin modul în care se articulează diferitele responsabilități între Statele Membre și Uniunea Europeană în gestionarea crizei sanitare cauzată de pandemia COVID-19, merită amintite competențele, pe care le are această organizație supranațională în domeniul sanitar. De altfel, această distribuire a competențelor între U.E. și Statele Membre, coroborată cu abordarea “fiecare pentru el” aplicată în grabă de către Statele Membre a reprezentat una din principalele dificultăți în asigurarea, în primă fază, a unui răspuns coordonat la nivel european.

Astfel, așa cum indică și articolul 168 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, sănătatea este o competență comunitară de sprijinire. În acest sens, „Uniunea încurajează cooperarea între statele membre” iar „acţiunile Uniunii completează politicile naţionale”, neputând să se substituie acestora. Ca atare, Statele Membre păstrează controlul asupra politicii de sănătate. Cu toate acestea, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede un rol de coordonare alocat Uniunii Europene pentru diferitele inițiative în domeniul sănătății la nivel european.

Pentru a trece de la o situație reală bazată pe gestionarea a 27 de crize sanitare (pe logica câte State Membre, atâtea crize), a fost și este absolut necesar ca Uniunea Europeană să accelereze dezvoltarea acestui rol de coordonare a măsurilor menite să asigure un răspuns comun în contextul pandemiei COVID-19. Pentru a traduce în concret acest rol, Uniunea Europeană, a organizat diferite acțiuni și a elaborat o serie de propuneri, care sunt, pot și vor reprezenta tot atâtea instrumente de acțiune, precum:

1. Organizarea repatrierii a peste 50.000 de cetățeni din Statele Membre ale Uniunii Europene, care au fost aduși acasă cu peste 230 de avioane dedicate zborurilor de repatriere facilitate și cofinanțate prin mecanismul european de protecție civilă.
2. În ciuda reintroducerii controlului la frontiere de către anumite State Membre, Comisia Europeană a trasat o serie de linii de conduită pentru a menține lanțurile de distribuție și aprovizionare la nivel european.
3. Crearea unei rezerve strategice rescEU de echipamente medicale, cu un buget inițial alocat de 80 de milioane de Euro și care este finanțată de Comisia Europeană, în proporție de 90%. Rezerva strategică rescEU va include echipamente medicale de terapie intensivă (ex. ventilatoarele); echipamente individuale de protecție (ex. măștile reutilizabile); vaccinuri și tratamente; materiale de laborator. Această rezervă strategică va fi găzduită de unul sau mai multe state membre; primul Stat gazdă responsabil cu achiziționarea echipamentelor, fiind chiar România.
4. Alocarea a 140 de milioane de euro din cadrul programului de cercetare Horizon 2020 pentru derularea studiilor necesare pentru găsirea unui vaccin.
5. Derogarea temporară de la respectarea strictă a criteriilor de convergență, care descurajau Statele Membre să aibă un deficit public mai mare 3% din Produsul Intern Brut și o datorie publică mai mare de 60% din Produsul Intern Brut, fapt ce asigură Statelor Membre spațiul bugetar necesar pentru derularea unor programe/măsuri în domeniul medical, economic, social, etc.
6. Adoptarea unor măsuri legate de implementarea fondurilor nerambursabile dedicate României și celorlalte State Membre ale U.E. pentru perioada de programare 2014-2020, precum: „flexibilitatea alocării de sume între fonduri” (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune), flexibilitatea alocării de fonduri între programele operaționale”, „flexibilitatea alocării de fonduri între categoriile de regiuni”, „Reducerea concentrării tematice”. Aceste măsuri vor permite transferul de bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului (de la Programul Operațional Infrastructură Majoră la Programul Operațional Regional, spre exemplu), sprijinirea tuturor localităților din România afectate de COVID-19 (realocare de finanțări europene rămase neaccesate între regiuni pentru a permite localităților cele mai afectate să acceseze bani europeni pentru acoperirea diferitelor nevoi stabilite), sau posibilitatea transferării de fonduri inițial destinate eficienței energetice către mediul de afaceri în scopul relansării economice. De asemenea, se va acorda Statelor Membre posibilitatea excepțională de a solicita, pentru programele din cadrul politicii de coeziune, o rată de cofinanțare de 100 % care să fie aplicată pentru exercițiul contabil 2020-2021.
7. Lansarea de către Banca Central Europeană a unui program de cumpărare ugentă a datoriei publice și private (Pandemic Emergency Purchase Program) în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să asigure stabilitatea băncilor și creditarea întreprinderilor și persoanelor fizice.
8. Adoptarea unui Pachet comun de măsuri economice în valoare de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat (doar pentru Statele Membre în zona Euro), 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.
9. Stabilirea a trei seturi de criterii relevante pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru a relaxa măsurile de izolare: a) Criteriile epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ și s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată. Indicii în acest sens pot fi, de exemplu, o scădere neîntreruptă a numărului de noi infectări, de spitalizări și de pacienți aflați în terapie intensivă; b) Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate indicată, de exemplu, de rata de ocupare a unităților de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unitățile de terapie intensivă, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la îngrijiri, în special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistență medicală primară, precum și personal suficient care să aibă competențele adecvate pentru îngrijirea pacienților externați din spitale sau izolați la domiciliu, precum și competențele necesare pentru a ridica măsurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esențial deoarece indică faptul că diferitele sisteme naționale de sănătate pot face față creșterilor viitoare ale numărului de cazuri după ridicarea măsurilor; c) Capacitatea de monitorizare adecvată, inclusiv capacitatea de testare pe scară largă necesară pentru a detecta și monitoriza răspândirea virusului, combinată cu depistarea contacților și cu posibilitățile de izolare a persoanelor în cazul reapariției și răspândirii în continuare a infecțiilor.

Aceste acțiuni, sintetizate mai sus, se suprapun cu o multitudine de probleme și provocări, conjuncturale sau structurale, precum: modul greoi de luare a deciziilor și puțin adaptat realităților actuale, deficitul de leadership politic, concurență între sistemele fiscale și sociale, inegalități socio-economice crescânde, schimbările climatice, BREXIT, gestionarea problemei migrației, conflictele din proximitatea frontierelor externe (Ucraina, Siria), criza democrației reprezentative alimentată de sentimentul de abandon, de frică față de viitor și populism.
În concluzie, formularea unui răspuns comun de către Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19 nu reprezintă un eșec, în ciuda criticilor formulate de diferiți politicieni din Statele Membre, ci este mai degrabă, un proces de elaborare a unui răspuns adaptat într-o situație de criză nemaiîntâlnită, cu efecte nenumărate și aproape impredicitibile (de ordin sanitar, economic, social), care au bulversat și vor bulversa modelul de organizare și funcționare a întregii societăți.

Ciprian Barna este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si are expertiza în domeniul dezvoltării locale, al fondurilor europene și al managementului de proiecte.

Referințe bibliografice:
1. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene;
2. https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/coronavirus-european-solidarity-action_ro
3. https://ec.europa.eu/romania/news/20200319_resceu_echipamente_medicale_ro
4. REGULAMENTUL (UE) 2020/558 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19
5. http://mfe.gov.ro/comisia-europeana-a-publicat-vineri-regulamentul-ce-include-propunerile-romaniei-de-flexibilizare-a-fondurilor-europene-ce-urmeaza/
6. https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html
7. https://www.caleaeuropeana.ro/acord-fara-precedent-ministrii-europeni-de-finante-au-aprobat-un-pachet-economic-de-500-de-miliarde-de-euro-disponibili-imediat-impotriva-crizei-covid-19/
8. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_440
9. https://ec.europa.eu/info/files/communication-european-roadmap-lifting-coronavirus-containment-measures_ro