Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 a aruncat Uniunea Europeană destul de repede în boxa acuzaților, la fel ca și în cazul crizei refugiaților din anul 2015. Asfel, au apărut o serie de critici referitoare la lipsa de reacție, ineficiența și formalismul existent la nivelul Uniunii Europene, concluziile fiind trase destul de repede, sub forma unor verdicte date, în general, la repezeală și fără o punere în context. Pe de altă parte, abordarea bazată pe rezolvarea problemelor cauzate de contextul pandemiei COVID-19 în mod direct și exclusiv de către Statele Membre și-a arătat rapid limitele, creând o serie de tensiuni: reintroducere controale la frontiere, interdicții de export de echipamente medicale, rechiziții de materiale de protecție.

În acest sens, pentru a nuanța puțin modul în care se articulează diferitele responsabilități între Statele Membre și Uniunea Europeană în gestionarea crizei sanitare cauzată de pandemia COVID-19, merită amintite competențele, pe care le are această organizație supranațională în domeniul sanitar. De altfel, această distribuire a competențelor între U.E. și Statele Membre, coroborată cu abordarea “fiecare pentru el” aplicată în grabă de către Statele Membre a reprezentat una din principalele dificultăți în asigurarea, în primă fază, a unui răspuns coordonat la nivel european.

Astfel, așa cum indică și articolul 168 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, sănătatea este o competență comunitară de sprijinire. În acest sens, „Uniunea încurajează cooperarea între statele membre” iar „acţiunile Uniunii completează politicile naţionale”, neputând să se substituie acestora. Ca atare, Statele Membre păstrează controlul asupra politicii de sănătate. Cu toate acestea, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede un rol de coordonare alocat Uniunii Europene pentru diferitele inițiative în domeniul sănătății la nivel european.

Pentru a trece de la o situație reală bazată pe gestionarea a 27 de crize sanitare (pe logica câte State Membre, atâtea crize), a fost și este absolut necesar ca Uniunea Europeană să accelereze dezvoltarea acestui rol de coordonare a măsurilor menite să asigure un răspuns comun în contextul pandemiei COVID-19. Pentru a traduce în concret acest rol, Uniunea Europeană, a organizat diferite acțiuni și a elaborat o serie de propuneri, care sunt, pot și vor reprezenta tot atâtea instrumente de acțiune, precum:

1. Organizarea repatrierii a peste 50.000 de cetățeni din Statele Membre ale Uniunii Europene, care au fost aduși acasă cu peste 230 de avioane dedicate zborurilor de repatriere facilitate și cofinanțate prin mecanismul european de protecție civilă.
2. În ciuda reintroducerii controlului la frontiere de către anumite State Membre, Comisia Europeană a trasat o serie de linii de conduită pentru a menține lanțurile de distribuție și aprovizionare la nivel european.
3. Crearea unei rezerve strategice rescEU de echipamente medicale, cu un buget inițial alocat de 80 de milioane de Euro și care este finanțată de Comisia Europeană, în proporție de 90%. Rezerva strategică rescEU va include echipamente medicale de terapie intensivă (ex. ventilatoarele); echipamente individuale de protecție (ex. măștile reutilizabile); vaccinuri și tratamente; materiale de laborator. Această rezervă strategică va fi găzduită de unul sau mai multe state membre; primul Stat gazdă responsabil cu achiziționarea echipamentelor, fiind chiar România.
4. Alocarea a 140 de milioane de euro din cadrul programului de cercetare Horizon 2020 pentru derularea studiilor necesare pentru găsirea unui vaccin.
5. Derogarea temporară de la respectarea strictă a criteriilor de convergență, care descurajau Statele Membre să aibă un deficit public mai mare 3% din Produsul Intern Brut și o datorie publică mai mare de 60% din Produsul Intern Brut, fapt ce asigură Statelor Membre spațiul bugetar necesar pentru derularea unor programe/măsuri în domeniul medical, economic, social, etc.
6. Adoptarea unor măsuri legate de implementarea fondurilor nerambursabile dedicate României și celorlalte State Membre ale U.E. pentru perioada de programare 2014-2020, precum: „flexibilitatea alocării de sume între fonduri” (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune), flexibilitatea alocării de fonduri între programele operaționale”, „flexibilitatea alocării de fonduri între categoriile de regiuni”, „Reducerea concentrării tematice”. Aceste măsuri vor permite transferul de bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului (de la Programul Operațional Infrastructură Majoră la Programul Operațional Regional, spre exemplu), sprijinirea tuturor localităților din România afectate de COVID-19 (realocare de finanțări europene rămase neaccesate între regiuni pentru a permite localităților cele mai afectate să acceseze bani europeni pentru acoperirea diferitelor nevoi stabilite), sau posibilitatea transferării de fonduri inițial destinate eficienței energetice către mediul de afaceri în scopul relansării economice. De asemenea, se va acorda Statelor Membre posibilitatea excepțională de a solicita, pentru programele din cadrul politicii de coeziune, o rată de cofinanțare de 100 % care să fie aplicată pentru exercițiul contabil 2020-2021.
7. Lansarea de către Banca Central Europeană a unui program de cumpărare ugentă a datoriei publice și private (Pandemic Emergency Purchase Program) în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să asigure stabilitatea băncilor și creditarea întreprinderilor și persoanelor fizice.
8. Adoptarea unui Pachet comun de măsuri economice în valoare de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat (doar pentru Statele Membre în zona Euro), 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.
9. Stabilirea a trei seturi de criterii relevante pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru a relaxa măsurile de izolare: a) Criteriile epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ și s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată. Indicii în acest sens pot fi, de exemplu, o scădere neîntreruptă a numărului de noi infectări, de spitalizări și de pacienți aflați în terapie intensivă; b) Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate indicată, de exemplu, de rata de ocupare a unităților de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unitățile de terapie intensivă, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la îngrijiri, în special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistență medicală primară, precum și personal suficient care să aibă competențele adecvate pentru îngrijirea pacienților externați din spitale sau izolați la domiciliu, precum și competențele necesare pentru a ridica măsurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esențial deoarece indică faptul că diferitele sisteme naționale de sănătate pot face față creșterilor viitoare ale numărului de cazuri după ridicarea măsurilor; c) Capacitatea de monitorizare adecvată, inclusiv capacitatea de testare pe scară largă necesară pentru a detecta și monitoriza răspândirea virusului, combinată cu depistarea contacților și cu posibilitățile de izolare a persoanelor în cazul reapariției și răspândirii în continuare a infecțiilor.

Aceste acțiuni, sintetizate mai sus, se suprapun cu o multitudine de probleme și provocări, conjuncturale sau structurale, precum: modul greoi de luare a deciziilor și puțin adaptat realităților actuale, deficitul de leadership politic, concurență între sistemele fiscale și sociale, inegalități socio-economice crescânde, schimbările climatice, BREXIT, gestionarea problemei migrației, conflictele din proximitatea frontierelor externe (Ucraina, Siria), criza democrației reprezentative alimentată de sentimentul de abandon, de frică față de viitor și populism.
În concluzie, formularea unui răspuns comun de către Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19 nu reprezintă un eșec, în ciuda criticilor formulate de diferiți politicieni din Statele Membre, ci este mai degrabă, un proces de elaborare a unui răspuns adaptat într-o situație de criză nemaiîntâlnită, cu efecte nenumărate și aproape impredicitibile (de ordin sanitar, economic, social), care au bulversat și vor bulversa modelul de organizare și funcționare a întregii societăți.

Ciprian Barna este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si are expertiza în domeniul dezvoltării locale, al fondurilor europene și al managementului de proiecte.

Referințe bibliografice:
1. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene;
2. https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/coronavirus-european-solidarity-action_ro
3. https://ec.europa.eu/romania/news/20200319_resceu_echipamente_medicale_ro
4. REGULAMENTUL (UE) 2020/558 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19
5. http://mfe.gov.ro/comisia-europeana-a-publicat-vineri-regulamentul-ce-include-propunerile-romaniei-de-flexibilizare-a-fondurilor-europene-ce-urmeaza/
6. https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html
7. https://www.caleaeuropeana.ro/acord-fara-precedent-ministrii-europeni-de-finante-au-aprobat-un-pachet-economic-de-500-de-miliarde-de-euro-disponibili-imediat-impotriva-crizei-covid-19/
8. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_440
9. https://ec.europa.eu/info/files/communication-european-roadmap-lifting-coronavirus-containment-measures_ro