Silviu Dehelean – Judecătorii CCR au eșuat lamentabil în profesia lor

Silviu Dehelean – Judecătorii CCR au eșuat lamentabil în profesia lor

Uniunea Salvați România a contestat legitimitatea și legalitatea revocării din funcție a procuroului șef DNA, Laura Codruța Kovesi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) confirmă reaua credință a guvernului PSD de la acea vreme, în particular a Ministrului Justiției Tudorel Toader și a Curții Constituționale conduse de Valer Dorneanu care l-a obligat pe Klaus Iohannis să dea curs revocării.

Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor și membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, calitate în care a criticat procedura de revocare, explică decizia de azi a CEDO care constată că Laurei Codruța Kovesi i s-a încălcat dreptul la apărare și la liberă exprimare.

În primul rând decizia CEDO ne spune că statul român nu a avut un scop legitim atunci când a demis-o pe Laura Codruța Kovesi, iar această măsură nu era necesară într-o societate democratică. Noi știam asta. Știm că obiectivul PSD este să scoată România din Europa și să controleze justiția și toate instituțiile statului, în așa fel încât pesediștii și clientela lor să poată fura în voie.

Apoi, CEDO ne spune că, practic, prin Decizia 358/2018, șase judecători ai Curții Constituționale au analizat situația de așa natură încât au aprobat și au făcut obligatoriu pentru Președintele României să dea curs unui act care a încălcat drepturile fundamentale ale omului, și nu orice drepturi ci pe cel la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare. Putem spune fără să greșim că șase dintre judecătorii CCR care au luat Decizia nr. 358/2018 au eșuat lamentabil în profesia lor și nu mai prezintă nicio garanție pentru a putea ocupa această funcție. Nu justifică sub nicio formă banii pe care îi încasează ca salariu sau pensie specială. Sunt niște impostori care trebuie să își dea demisia de onoare urgent, dar probabil nu au așa ceva. De asemenea, trebuie redeschisă discuția despre depolitizarea CCR și modificarea modului în care ne alegem judecătorii CCR.

Toate acestea au fost posibile pentru că Partidul Social Democrat a ales ca destinele și traseul său politic să fie conduse de un infractor condamnat definitiv, Liviu Dragnea, care a ajuns de la conducerea statului român direct în pușcărie. Deși depusă în urmă cu doi ani în Parlament, inițiativa Fără Penali În Funcții Publice stă bine pitită de același PSD în sertare. A venit timpul să redeschidem și această discuție˝, a declarat Silviu Dehelean, deputat USR.

Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 a aruncat Uniunea Europeană destul de repede în boxa acuzaților, la fel ca și în cazul crizei refugiaților din anul 2015. Asfel, au apărut o serie de critici referitoare la lipsa de reacție, ineficiența și formalismul existent la nivelul Uniunii Europene, concluziile fiind trase destul de repede, sub forma unor verdicte date, în general, la repezeală și fără o punere în context. Pe de altă parte, abordarea bazată pe rezolvarea problemelor cauzate de contextul pandemiei COVID-19 în mod direct și exclusiv de către Statele Membre și-a arătat rapid limitele, creând o serie de tensiuni: reintroducere controale la frontiere, interdicții de export de echipamente medicale, rechiziții de materiale de protecție.

În acest sens, pentru a nuanța puțin modul în care se articulează diferitele responsabilități între Statele Membre și Uniunea Europeană în gestionarea crizei sanitare cauzată de pandemia COVID-19, merită amintite competențele, pe care le are această organizație supranațională în domeniul sanitar. De altfel, această distribuire a competențelor între U.E. și Statele Membre, coroborată cu abordarea “fiecare pentru el” aplicată în grabă de către Statele Membre a reprezentat una din principalele dificultăți în asigurarea, în primă fază, a unui răspuns coordonat la nivel european.

Astfel, așa cum indică și articolul 168 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, sănătatea este o competență comunitară de sprijinire. În acest sens, „Uniunea încurajează cooperarea între statele membre” iar „acţiunile Uniunii completează politicile naţionale”, neputând să se substituie acestora. Ca atare, Statele Membre păstrează controlul asupra politicii de sănătate. Cu toate acestea, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede un rol de coordonare alocat Uniunii Europene pentru diferitele inițiative în domeniul sănătății la nivel european.

Pentru a trece de la o situație reală bazată pe gestionarea a 27 de crize sanitare (pe logica câte State Membre, atâtea crize), a fost și este absolut necesar ca Uniunea Europeană să accelereze dezvoltarea acestui rol de coordonare a măsurilor menite să asigure un răspuns comun în contextul pandemiei COVID-19. Pentru a traduce în concret acest rol, Uniunea Europeană, a organizat diferite acțiuni și a elaborat o serie de propuneri, care sunt, pot și vor reprezenta tot atâtea instrumente de acțiune, precum:

1. Organizarea repatrierii a peste 50.000 de cetățeni din Statele Membre ale Uniunii Europene, care au fost aduși acasă cu peste 230 de avioane dedicate zborurilor de repatriere facilitate și cofinanțate prin mecanismul european de protecție civilă.
2. În ciuda reintroducerii controlului la frontiere de către anumite State Membre, Comisia Europeană a trasat o serie de linii de conduită pentru a menține lanțurile de distribuție și aprovizionare la nivel european.
3. Crearea unei rezerve strategice rescEU de echipamente medicale, cu un buget inițial alocat de 80 de milioane de Euro și care este finanțată de Comisia Europeană, în proporție de 90%. Rezerva strategică rescEU va include echipamente medicale de terapie intensivă (ex. ventilatoarele); echipamente individuale de protecție (ex. măștile reutilizabile); vaccinuri și tratamente; materiale de laborator. Această rezervă strategică va fi găzduită de unul sau mai multe state membre; primul Stat gazdă responsabil cu achiziționarea echipamentelor, fiind chiar România.
4. Alocarea a 140 de milioane de euro din cadrul programului de cercetare Horizon 2020 pentru derularea studiilor necesare pentru găsirea unui vaccin.
5. Derogarea temporară de la respectarea strictă a criteriilor de convergență, care descurajau Statele Membre să aibă un deficit public mai mare 3% din Produsul Intern Brut și o datorie publică mai mare de 60% din Produsul Intern Brut, fapt ce asigură Statelor Membre spațiul bugetar necesar pentru derularea unor programe/măsuri în domeniul medical, economic, social, etc.
6. Adoptarea unor măsuri legate de implementarea fondurilor nerambursabile dedicate României și celorlalte State Membre ale U.E. pentru perioada de programare 2014-2020, precum: „flexibilitatea alocării de sume între fonduri” (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune), flexibilitatea alocării de fonduri între programele operaționale”, „flexibilitatea alocării de fonduri între categoriile de regiuni”, „Reducerea concentrării tematice”. Aceste măsuri vor permite transferul de bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului (de la Programul Operațional Infrastructură Majoră la Programul Operațional Regional, spre exemplu), sprijinirea tuturor localităților din România afectate de COVID-19 (realocare de finanțări europene rămase neaccesate între regiuni pentru a permite localităților cele mai afectate să acceseze bani europeni pentru acoperirea diferitelor nevoi stabilite), sau posibilitatea transferării de fonduri inițial destinate eficienței energetice către mediul de afaceri în scopul relansării economice. De asemenea, se va acorda Statelor Membre posibilitatea excepțională de a solicita, pentru programele din cadrul politicii de coeziune, o rată de cofinanțare de 100 % care să fie aplicată pentru exercițiul contabil 2020-2021.
7. Lansarea de către Banca Central Europeană a unui program de cumpărare ugentă a datoriei publice și private (Pandemic Emergency Purchase Program) în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să asigure stabilitatea băncilor și creditarea întreprinderilor și persoanelor fizice.
8. Adoptarea unui Pachet comun de măsuri economice în valoare de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat (doar pentru Statele Membre în zona Euro), 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.
9. Stabilirea a trei seturi de criterii relevante pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru a relaxa măsurile de izolare: a) Criteriile epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ și s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată. Indicii în acest sens pot fi, de exemplu, o scădere neîntreruptă a numărului de noi infectări, de spitalizări și de pacienți aflați în terapie intensivă; b) Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate indicată, de exemplu, de rata de ocupare a unităților de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unitățile de terapie intensivă, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la îngrijiri, în special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistență medicală primară, precum și personal suficient care să aibă competențele adecvate pentru îngrijirea pacienților externați din spitale sau izolați la domiciliu, precum și competențele necesare pentru a ridica măsurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esențial deoarece indică faptul că diferitele sisteme naționale de sănătate pot face față creșterilor viitoare ale numărului de cazuri după ridicarea măsurilor; c) Capacitatea de monitorizare adecvată, inclusiv capacitatea de testare pe scară largă necesară pentru a detecta și monitoriza răspândirea virusului, combinată cu depistarea contacților și cu posibilitățile de izolare a persoanelor în cazul reapariției și răspândirii în continuare a infecțiilor.

Aceste acțiuni, sintetizate mai sus, se suprapun cu o multitudine de probleme și provocări, conjuncturale sau structurale, precum: modul greoi de luare a deciziilor și puțin adaptat realităților actuale, deficitul de leadership politic, concurență între sistemele fiscale și sociale, inegalități socio-economice crescânde, schimbările climatice, BREXIT, gestionarea problemei migrației, conflictele din proximitatea frontierelor externe (Ucraina, Siria), criza democrației reprezentative alimentată de sentimentul de abandon, de frică față de viitor și populism.
În concluzie, formularea unui răspuns comun de către Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19 nu reprezintă un eșec, în ciuda criticilor formulate de diferiți politicieni din Statele Membre, ci este mai degrabă, un proces de elaborare a unui răspuns adaptat într-o situație de criză nemaiîntâlnită, cu efecte nenumărate și aproape impredicitibile (de ordin sanitar, economic, social), care au bulversat și vor bulversa modelul de organizare și funcționare a întregii societăți.

Ciprian Barna este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si are expertiza în domeniul dezvoltării locale, al fondurilor europene și al managementului de proiecte.

Referințe bibliografice:
1. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene;
2. https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/coronavirus-european-solidarity-action_ro
3. https://ec.europa.eu/romania/news/20200319_resceu_echipamente_medicale_ro
4. REGULAMENTUL (UE) 2020/558 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19
5. http://mfe.gov.ro/comisia-europeana-a-publicat-vineri-regulamentul-ce-include-propunerile-romaniei-de-flexibilizare-a-fondurilor-europene-ce-urmeaza/
6. https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html
7. https://www.caleaeuropeana.ro/acord-fara-precedent-ministrii-europeni-de-finante-au-aprobat-un-pachet-economic-de-500-de-miliarde-de-euro-disponibili-imediat-impotriva-crizei-covid-19/
8. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_440
9. https://ec.europa.eu/info/files/communication-european-roadmap-lifting-coronavirus-containment-measures_ro

Este educația o prioritate națională?

Este educația o prioritate națională?

Educația – este prioritate națională?

Aș începe analiza situației sistemului de educație din țara noastră de la importanța și fondurile pe care guvernanții le acordă îmbunătățirii calității învățământului, respectiv grija pe care o acordă copiilor noștri, tinerilor, care reprezintă viitorul României.

Cheltuielile guvernamentale pentru Educație în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, conform Eurostat.

Astfel, s-au alocat pentru bugetul educației:

  •         2015 – 25 miliarde de lei, respectiv 2,1% din PIB
  •         2016 – 27 miliarde de lei, respectiv 2,85% din PIB
  •         2017 –  25,02 miliarde de lei, respectiv 2,86% din PIB
  •         2018 – 29,3 miliarde de lei, respectiv 3,1% din PIB
  •       2019 – 38,2 miliarde de lei – după rectificarea bugetară, 3,6 % din PIB față de 4,9 media Statelor Membre UE

Acești bani au fost și sunt insuficienți, spun experții, iar în condițiile actuale nu se poate schimba calitatea învățământului. Lipsa finanțării guvernamentale, nepăsarea și neimplicarea finanțării complementare a primăriilor, duc la aceea „piață informală” – adică fonduri pe care, pentru bunul mers al școlii, noi părinții le scoatem din buzunar suplimentar: fondul clasei/școlii etc.

Toate guvernele de până acum au încălcat flagrant legea organică, prin alocarea unui buget mai mic de 6% din PIB/ an sistemului de învățământ conform legii.

Avem ca termen de comparație în acest sens țări care alocă educației chiar și 11% din PIB deși stau cu mult mai bine decât noi la acest capitol. Din banii alocați, 85% vor merge pentru plata salariilor personalului din învățământ și doar 15% pentru îmbunătățirea calității educației propriu-zise. Astfel, inevitabil apare întrebarea: ce vom face cu cele peste 2500 de școli din mediul rural, care nu au curent electric și ale căror WC-uri încă se află în curte; ce să mai vorbim despre internet? Ce se va alege din școlile vechi, care funcționează și acum fără avizele necesare. De unde se vor face investiții financiare pentru reabilitări sau construirea unor noi spații?

Oare este necesar să ne confruntăm cu o catastrofă, cum ar fi un cutremur, un incendiu de proporții sau o pandemie, pentru a scoate în evidență situațiile delicate ale copiilor neajutorați, răniți sau bolnavi, pentru ca cei aleși să ne conducă să se acționeze responsabil și să ia măsuri? Iar prima măsură concretă este respectarea legii, adică alocarea și gestionarea corectă a celor 6% fonduri din PIB/an.

Banii ar trebui utilizați în:

modernizarea  unităților de învățământ, crearea de noi spații, moderne și funcționale;

• scăderea abandonului școlar prin asigurarea transportului gratuit și acordarea de burse elevilor, (mai ales celor din mediul rural) predispuși să renunțe la școală, de regulă în clasa a VIII-a, din cauza dificultăților financiare;

• crearea de terminale moderne în școli și asigurarea pe bază de împrumut de laptopuri pentru elevi;

• cursuri gratuite de formare profesională pentru cadrele didactice;

• creșterea calității învățământului vocațional, tehnic și agricol prin alocarea de fonduri suplimentare către programe de dezvoltare a infrastructurii necesare (laboratoare, sere, ateliere și săli pentru expoziții/concerte școlare);

• crearea cadrului de evaluare periodică cu metode și conținuturi aliniate la testele PISA (Programme for International Student Assessment) – inclusiv prin adoptarea testelor computerizate;

  1.     Unde se afla sistemul de învățământ din România înainte de pandemia Coronavirus?

Rezultatele PISA 2018 arată că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional! Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată negru pe alb că educația în România este într-o criză majoră. Ne aflăm pe locul 47 din 79 țări. La publicarea acestui rezultat, Ministra Educației, Monica Cristina Anisie, declara într-o conferință de presă că „nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA”[1].

 Oare așa gândesc actualii guvernanți?

 „Nu trebuie să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională, accentul nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”, a declarat Monica Anisie.

Credeți că nu trebuie să ne îngrijorăm că 41% dintre elevii de 15 ani nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, că la matematică România are 430 puncte față de 444 în 2015, că 47% dintre elevi nu sunt în stare să efectueze calcule de bază, iar la științe am realizat 426 puncte, cu 9 mai puțin decât la testul anterior? De asemenea, raportul arată creșterea îngrijorătoare a fenomenului de bullying. Conform raportului OCDE, 34% dintre elevii români sunt hărțuiți lunar sub diferite forme, fizic și/sau verbal.

S-a constatat și faptul că, în general, copiii proveniți din familii dezavantajate au șanse scăzute să aibă acces la o educație de calitate și nu aspiră să urmeze vreo formă de studii superioare. Pe lângă aceste statistici, se constată o creștere a numărului consumatorilor de droguri ușoare. Suntem, de asemenea, pe primul loc în UE la numărul de sarcini în rândul minorelor.

Oare nu sunt  acestea motive suficiente de îngrijorare?

  1.     Unde suntem azi odată cu apariția virusului COVID-19?

COVID-19 ne-a prins pe toți nepregătiți: efectele se pot vedea în întreaga lume și s-au manifestat ucigător în toate domeniile. Aș dori să punctez aici ce a însemnat în domeniul educației, în România, aceasta pandemie.

După închiderea școlilor și decretarea Stării de Urgență, noi toți, elevi, profesori și părinți, am fost nevoiți să stăm acasă pentru a ne proteja sănătatea. Situația a devenit dramatică pentru copiii noștri mai ales că a sosit primăvara, iar vremea frumoasă ne face să suportăm mult mai greu izolarea. Ruperea efectivă de colectiv, prieteni, a devenit din ce în ce mai dificilă – un factor de stres. Majoritatea celor care au avut mijloacele necesare au interacționat prin intermediul rețelelor de socializare. Mă întreb însă, cei care nu dispun de aceste facilități, cei din mediul rural ori din familii sărace, cum s-au descurcat?

Școala până la vacanța de Paște s-a făcut on-line, sub formă de recapitulare, dar a avut un caracter opțional. Școlile cu posibilități au venit în sprijinul elevilor creându-le conturi tuturor profesorilor și elevilor.

Acum s-a anunțat că porțile școlilor se vor deschide doar în septembrie – exceptând orele de pregătire pentru examene pentru clasele terminale – și obligativitatea participării tuturor elevilor și a profesorilor la cursurile virtuale. Ordinul mai prevede ca profesorii să primească feedback de la elevi și părinți, dar și faptul că părinții sunt obligați să asigure elevilor tehnologia necesară participării la cursurile on-line!

Personal mi se pare irațională o asemenea prevedere! Cum pot obliga părintele, care de abia reușește să supraviețuiască, fiind poate în șomaj tehnic, să asigure copiilor tehnologia necesară participării la cursurile on-line?

Pare a fi  o „piață informală”?

Din nou, pare că decidenții vor să transfere pe umerii noștri problemele cărora ei ar trebui să le găsească rezolvare prin soluții viabile.

În sine, introducerea cursurilor on-line reprezintă un salt uriaș în educație, dar ne găsește nepregătiți. Nimeni nu este de acord cu o înghețare a anului școlar, dar consider că ar trebui puțin nuanțat ordinul de ministru.

Cele trei Sindicate din Educație cer Ministrului Educației să modifice ordinul în sensul retragerii obligativității de a se participa on-line la orele de curs. Ordinul să prevadă ca până la sfârșitul acestui an școlar să se accepte comunicarea cu elevii prin orice mijloace de comunicare în timp real, deoarece mulți profesori și elevi nu dispun de computere performante, sau de cunoștințele IT necesare, iar aceasta este o cerință justificată. Cum vor proceda copiii din zonele unde nu există acces la internet?

Inclusiv Avocatul Poporului cere Ministerul Educației să spună cum se va putea aplica acest ordin și cum se va realiza concret respectarea obligativității elevilor și cadrelor didactice de a participa la cursurile on-line:

S-au alocat bani pentru terminale? Cum și când vor fi instruiți profesorii?

 Concluzii:

Aș dori să închei cu optimism această analiză a situației din sistemul de educație. Concluzia pe care mi-am format-o de la începerea acestor ore de la distanță, on-line, pe WhatsApp și Messenger, este aceea că atât elevii cât și părinții au fost deosebit de receptivi. Am primit feedback-uri permanent, am văzut interes pentru studiu și acumularea de noi cunoștințe la copii și un plus de atenție și supraveghere din partea părinților!

Eu cred sincer că dacă va exista voință politică, noi îi vom alege inteligent pe cei care ne vor reprezenta. Dacă nu mai privim în spate, ci doar înainte, momentul în care ne aflăm acum va fi „punctul zero” – va fi o „Înviere” a României de mâine!

Ciprian Frunza este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si profesor de pian la Liceul de Arte Oradea și sunt membru al C.N. de Experți în Management Eduațional.

Surse utilizate:

  1.       Ordin Ministrului Educației nr. 4135 din 21.04.20 privind probarea și instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare on-line
  2.       Publicații: Libertatea; Eurostat; DIGI24

[1] sursa: www.libertatea.ro

USR Bihor face apel către primării: Opriți achizițiile clientelare și inutile!

USR Bihor face apel către primării: Opriți achizițiile clientelare și inutile!

În timp ce 30 din cei 40 de angajați ai Muzeului Orașului Oradea au fost trimiși în șomaj tehnic iar muzeul a fost închis pe perioada stării de urgenţă, instituția a cumpărat servicii de design, proiectare grafică, consultanță și publicitate pe Facebook, de la firma la care soția viceprimarului Florin Birta, Larisa, este Marketing Manager. Valoarea totală a contractelor acordate firmei Globencer este de 123 000 de lei plus TVA, după cum a descoperit Flavius Bunoiu, vicepreședinte al USR Bihor. “În vreme de pandemie își dovedește valabilitatea zicerea pentru unii mumă, pentru alții ciuma”, a declarat Flavius Bunoiu. 

USR a solicitat primăriilor să oprească achizițiile care nu sunt necesare pe perioada stării de urgență. Cu toate acestea, avem exemple de achiziții care ridică semne de întrebare atât la nivel central cât și la nivel local, peste tot în țară. În continuare, primarii cheltuiesc bani care ar trebui să meargă către controlul epidemiei și sprijinirea persoanelor vulnerabile pe tipărituri, beculețe, ziare, broşuri turistice, strategii de dezvoltare, aranjamente florale, achiziții de tehnologie de ultimă generație. 

USR Bihor a mai descoperit astfel de cumpărături inutile de la firme abonate la contracte cu primăriile din Bihor. 

Primăria din Săcueni a cheltuit 57.000 lei pe strategia și brandul orașului, 5000 lei pe achiziționarea unor ziare, circa 22.000 lei pe achiziționarea unor tablete sau 4.000 lei pe aranjamente florale în vreme ce oraşul are probleme cu apa potabilă. La Marghita, o altă primărie UDMR, în plină vreme de pandemie, cheltuie 83.300 lei pe servicii de întreţinere a sistemului de iluminat public, bineînțeles cu firma de casă, firmă care câştigă an de an contractele pentru luminiţele de Crăciun, aproape în toate comunele din partea de nord a judeţului. Primăria din Ştei a achiziţionat un Apple TV, 4K de 32 GB, ne întrebăm oare la ce serveşte o asemenea achiziţie?

Tot USR Bihor a cerut Curții de Conturi să verifice modul în care primăriile din Oșorhei, Ineu, Tileagd și Săcădat au cheltuit în total 157 700 lei pentru pulverizarea din elicopter de apă oxigenată, în condițiile în care o astfel de măsură nu a fost recomandată nici de DSP Bihor și nici de către Ministerul Sănătății, fiind ineficientă pentru dezinfectarea spațiilor publice. 

Într-o discuție cu premierul Ludovic Orban, președintele USR Dan Barna i-a cerut acestuia mai multă transparență în achizițiile publice realizate de autoritățile centrale și locale. De asemenea, Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor a propus Parlamentului o lege care majorează pedepsele pentru infracțiunile de serviciu și de corupție pe perioada stării de urgență, tocmai pentru a-i pedepsi pe cei care încearcă să profite de pe urma pandemiei. 

În contextul actual, al crizei provocate de noul coronavirus, avem nevoie de orice leu pentru a combate efectele epidemiei de COVID-19 atât în ceea ce privește sănătatea populației, cât și economia. Trebuie să spunem „STOP” risipei din banul public!

Silviu Dehelean explică măsurile privind șomajul tehnic

Silviu Dehelean explică măsurile privind șomajul tehnic

Din întrebările pe care le-am primit zilele astea, mi se pare că nici angajații și nici angajatorii nu au înțeles suficient de bine ce drepturi le-au fost conferite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 în legătură cu șomajul tehnic. Încerc să clarific.

Exstă două ipoteze în care se poate accesa sprijinul statului

1. Angajatorii si-au intrerupt total sau parțial activitatea in baza deciziilor autoritatilor, pe perioada starii de urgenta.
2. Angajatorii și-au redus activitatea din cauza pandemiei si nu au capacitate financiara de a achita toate salariile angajaților.

Cum se face dovada existentei uneia dintre cele doua ipoteze:

1. În prima situație pe baza unui Certificat certificatul de situatii de urgenta emis de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, prevazut la art. 12 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020.
2. În a doua situație pe baza unei declaratii pe propria raspundere din care să reiasă două elemente:
a. ca angajatorul înregistreaza o diminuare a încasarilor din luna anterioara depunerii declaratiei pe propria raspundere, cu un procent de minimum 25% fata de media încasarilor din perioada ianuarie-februarie 2020, si
b. nu are capacitate financiara pentru a plati toti angajatii.

Care sunt beneficiile:
1. în prima situație indemnizatiile de care beneficiaza salariatii se stabilesc la 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dar nu mai mult de 75% din câstigul salarial mediu brut (pe anul 2020 este de 5.429 lei).
2. în a doua situație 75% dintre salariații unui angajator vor beneficia de o indemnizatie care se stabilește la 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dar nu mai mult de 75% din câstigul salarial mediu brut.

Câteva observații:
– în acest moment nu avem procedură pentru obținerea Certificatului de situatii de urgenta emis de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, ceea ce face prevederile imposibil de aplicat.
– Din procedura descrisă, se va face o cerere către AJOFM pentru plata indemnizațiilor, care au obligația să vireze banii într-un termen de 30 de zile de la data depunerii cererii. Nu se înțelege cum vor suporta banii în avans societățile care apelează la acest mecanism exact pentru că nu au capacitate financiară.
– Deși din textul legal s-ar înțelege că această OUG plafonează indemnizația pentru șomaj tehnic la 75% din salariul în plată dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut, din surse neoficiale pare că intenția legiuitorului este de a nu împiedica angajatorul să plătească orice diferențe.

Bani pentru spitale, nu pentru festivaluri!

Bani pentru spitale, nu pentru festivaluri!

Uniunea Salvați România cere autorităților să rectifice de urgență bugetele locale. Bani pentru spitale, nu pentru festivaluri!

USR Bihor solicită primăriilor și consiliului județean să rectifice, de urgență, bugetele locale astfel încât să redirecționeze banii alocați pentru diferite evenimente programate a se desfășura în cursul anului 2020 către măsuri de combatere a COVID-19.

În contextul actual, al crizei provocate de noul coronavirus, avem nevoie de orice leu pentru a combate efectele epidemiei de COVID-19 atât în ceea ce privește sănătatea populației, cât și economia. Trebuie să spunem „STOP” risipei din banul public!

De aceea, cerem primarilor și Consiliului Județean Bihor să dea dovadă de responsabilitate și să rectifice de urgență bugetele locale astfel încât banii destinați inițial pentru evenimente publice de divertisment să fie direcționați către sistemul de sănătate local și județean.

Doar la nivelul municipiului Oradea, Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și regiune (APTOR) are un buget de 9.799.820 lei pe anul 2020, bani din care pot beneficia suplimentar spitalele din Oradea, dacă se renunță la City Break Festival (2.090.000 lei), Târgul de Paști (100.000 lei),  European Music Open, Zilele Sfântului Ladislau, Festivalul Medieval al Cetății, Zilele Culturii Maghiare, Carnavalul Florilor, TIFF Oradea, Oradea FestiFall (Toamna Orădeană) sau Târgul de Crăciun sau alte evenimente din județ cu iz electoral. Sumele pot fi folosite, în întregime sau parțial, în lupta împotriva COVID-19.

Solicităm Primăriei Oradea ca în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local al Municipiului Oradea, care va avea loc în data de 26 martie 2020, proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune şi diminuarea sumei alocate din bugetul local cu titlul de cotizație pentru anul 2020 să cuprindă toate evenimentele organizare în perioada martie – mai. Evenimente care au cheltuieli de organizare în valoare de 440.000 lei.

Din banii economisiți astfel se pot cumpăra echipamente sanitare de protecție pentru personalul medical, materiale dezinfectante și soluții biocide pentru instituțiile publice, se pot dota ambulanțele și spitalele cu echipamentele necesare.

Nu în ultimul rând, banii pot fi folosiți pentru serviciile mobile care să trateze la domiciliu bolnavii cu afecțiuni ușoare și pentru sprijinirea voluntarilor care asistă persoanele vârstnice.

În plină pandemie de coronavirus, nu avem nevoie nici de decoruri kitschoase, nici de covoare roșii puse direct în noroaie, nici de primari sau baroni locali care să se pozeze pe străzi. Avem nevoie de responsabilitate. Urgent!

Coronavirus. Ce propune USR Bihor

Coronavirus. Ce propune USR Bihor

Incepand de astazi, de la ora 12.00, Romania implementeaza o serie de masuri fara precedent in incercarea de a limita raspandirea virusului Covid 19 si in tara noastra. In aceste conditii suntem surprinsi sa constatam ca administratia locala si judeteana din Oradea si Bihor nu pare sa sesizeze importanta momentului si necesitatea luarii unor masuri extraordinare pentru a limita efectele crizei pe care suntem pe cale sa o traversam. Singurele eforturi, si acelea insotite de balbe si disfunctionalitati, sunt remarcate la nivelul Institutiei Prefectului Bihor si al serviciilor si institutiilor deconcentrate subordonate acesteia. De exemplu, a fost nevoie de interventia ministrului Vela pentru a se lamuri daca persoanele aflate in izolare la domiciliu pot pleca la cumparaturi. Ieri, cetatenii au aflat de la secretarul de stat Raed Arafat ca un autocar cu turisti a fost pus in carantina iar un turist se afla internal la Spitalul Municipal. Mai mult, centrul de carantina care ar fi trebuit sa fie secret pentru a nu crea panica in zona nu este secret pentru ca Presedintele Consiliului Judetean, Pasztor Sandor, le-a povestit despre el tuturor celor aflati la sedinta publica a CJ Bihor.

In aceste conditii, masurile pe care USR Bihor le vede oportune in acest moment abordeaza doua directii, fara a interfera cu masurile dispuse la nivel national:
– protejarea cetatenilor prin restrangerea posibilitatilor de raspandire a virusului
– protejarea mediului de afaceri prin initiative care sa preintampine si sa limiteze efectele unei potentiale crize economice cauzata de epidemie.

In ceea ce priveste primul set de masuri, cel referitor la protejarea cetatenilor, autoritatile locale si judetene ar putea implementa cateva masuri simple si fara impact bugetar impovarator:
– marirea fluxului mijloacelor de transport in comun si scurtarea intervalelor de asteptare intre curse, macar in orele cele mai aglomerate (dimineata si dupa-amiaza) . Aceasta masura ar avea efectul de a evita formarea grupurilor mari de calatori care asteapta in statii si ar elimina aglomeratia in mijloacele de transport in comun, scazand astfel riscul raspandirii virusului,
– dotarea locurilor de joaca pentru copii, a creselor, gradinitelor, scolilor dar si a institutiilor si serviciilor ce presupun flux mare de public cu difuzare de materiale cu proprietati antimicrobiene,
– dezinfectarea periodica a mijloacelor de transport in comun,
– marirea – fie si temporara – a discount-urilor oferite cetatenilor pentru platile online pentru a evita deplasarea acestora si prezenta fizica in punctele de incasare taxe si impozite,
– desfasurarea unei campanii de informare a cetatenilor la nivel local si judetean, prin intemediul mediului online dar si al primariilor si al presei. Cetatenii trebuie sa stie ce au de facut si cui se pot adresa in cazul in care au probleme.

In ceea ce priveste al doilea set de masuri, referitoare la mediul de afaceri, autoritatile ar putea avea urmatoarele abordari:
– demararea urgenta a unei serii de consultari cu reprezentantii agentilor economici din Oradea si Bihor care sa duca la identificarea riscurilor potentiale si pregatirea unui set de masuri concrete de către administrațiile publice locale care sa poata fi aplicate rapid pentru a limita eventualele pierderi si disfunctionalitati (faliment, concedieri, etc),
– masuri privitoare la sectorul turismului si serviciilor publice dedicate in special turistilor (restaurante, cafenele, petrecerea timpului liber, spectacole etc), transportului in comun de calatori judetean care sa vizeze modalitatile prin care, macar temporar, acestia sa fie taxati la un nivel care sa ia in considerare un sezon turistic ce se anunta deja compromis.

Acestea sunt doar cateva dintre masurile pe care USR Bihor le considera necesare la momentul acesta, fara a astepta o eventuala inflamare a situatiei si fara a ne confrunta cu panica specifica unor astfel de momente, asa cum pot demonstra stirile zilnice sosite din tarile care se confrunta cu aceasta problema (Italia).

USR Bihor sustine o administratie locala si judeteana centrata in jurul cetateanului, problemelor si nevoilor lui.

Oradea, prietena animalelor

Oradea, prietena animalelor

Bihorul poate fi un județ prietenos cu animalele, Oradea poate fi un oraș prietenos cu animalele În data de 27.02.2020, la sediul USR Bihor, a avut loc o întâlnire a candidaților USR pentru Consiliul Local Oradea și Consilul Județean Bihor – Marius Șovarschi, Simona Bișboacă, Vasilea Dumitriu, Adrian Derban, Traian Cosor, Ciprian Frunză – cu cetățenii din Oradea, cetățeni implicați activ în protejarea animalelor prin asociațiile din care fac parte, adăposturile pe care le conduc sau prin inițiative personale. Într-un cadru informal, relaxat, cei prezenți au adus în discuție mai multe probleme precum și soluții care pot fi implementate și în România, existând o practică testată în alte orașe din UE.

În urma acestei discuții USR își asumă să susțină următoarele idei, pe care le-a și inclus în programul de guvernare local:

– Gratuitatea programului de sterilizare a tuturor câinilor și de microcipare a câinilor cu stăpân.

– Să acorde administrarea adăposturilor publice de animale acelor ONG-uri care au o activitate îndelungată în acest domeniu și care se bucură de o bună reputație.

– Transparentizarea activității adăposturilor care țin de administrația publică, precum și deschiderea lor pentru asociațiile de profil și pentru iubitorii de animale, cel puțin 8 h/zi, 7 zile/săptămână.

De asemenea, ne asumăm următoarele acțiuni imediate:

– Interpelare la Ministerul Agriculturii pentru a vedea câte din plângerile făcute la DSV Bihor în ultimii ani (legea de aplicare e din 2013) pentru abandonul câinilor s-au finalizat prin sancțiuni.

– Interpelare la Ministerul Agriculturii pentru a vedea câte sancțiuni s-au dat de către DSV Bihor pentru nesterilizarea câinilor aparținând rasei comune.

– Cerere 544 la ADP pentru a ni se comunica cheltuielile defalcate ale Adăpostului „Grivei” în anii 2018 și 2019.

Discuțiile au avut ca temă principală problema câinilor comunitari și măsurile luate de către administrația publică sau lipsa acestor măsuri în ceea ce-i privește. S-a adus în discuție în primul rând necesitatea unor acțiuni de sterilizare eficiente, în acest sens reprezentanții USR Bihor propunând subvenționarea în parte sau totală a acestor operații (în funcție de resursele financiare disponibile), proprietarii de câini cu venituri reduse putând astfel să participe la acest program. Partenerii de discuție au arătat că este foarte importantă și sancționarea proprietarilor care refuză sterilizarea și/sau microciparea, autoritățile statului nefiind eficiente în acest sens. Măsurile de sterilizare trebuie extinse la nivel de județ, o echipă mobilă sau mai multe care să efectueze operații de sterilizare în tot județul pe aceleași principii ca și cele enunțate mai sus. Mediatizarea intensă este obligatorie pentru reușita proiectului.

Există o îngrijorare în rândul iubitorilor de animale cu privire la atitudinea din ce în ce mai negativă a societății cu privire la câinii comunitari datorită discursului public avut de către administrația locală, ca și soluție s-a adus în discuție educația în școli (mesajul de toleranță cu privire la câinii comunitari să ajungă la părinte prin intermediul copilului), în acest sens una dintre idei a fost organizarea unor vizite de către clase în perioada „Școlii Altfel” la adăposturile pentru câini.

O altă idee ar fi ca în orele de dirigenție să fie chemați cei din asociațiile pentru protecția animalelor pentru discuții cu elevii. S-au propus și activități la adăposturile de animale ale asociațiilor din Bihor, în cadrul “Săptămânii Altfel”. O altă temă abordată este cea a adăpostului „Grivei”, a lipsei de transparență în ceea ce privește activitatea acestuia. Printre reproșurile către administrația locală se află și faptul că a fost interzis accesul voluntarilor care doreau să ajute, datorită acestui aspect existând suspiciuni de rele tratamente. Ca și soluție cu aplicare imediată ar fi autorizarea accesului iubitorilor de animale ca și voluntari, iar pe termen lung externalizarea acestor servicii către ONG-uri și transparentizarea activității acestora pentru a înlătura suspiciunile de spălare de bani care planează acum asupra Adăpostului „Grivei”.

Au mai fost discuții cu privire la programul de adopții și despre organizarea periodică în parcuri sau la evenimentele canine de țarcuri pentru câinii adoptabili, interzicerea vânzării de câini în piețe fără a avea carnet Pedigree sau drept de montă. În ceea ce privește pisicile, sterilizarea acestora e mai grea. O soluție o reprezintă cuștile capcană. Hrănirea pisicilor este foarte importantă, acestea având un regim diferit de câini în ceea ce privește acest aspect. Cu foarte mici excepții, pisicile nu pot supraviețui în mediul urban fără ajutor din partea oamenilor.

USR Bihor a propus ca hrănirea acestora să se facă în regim de autoservire în locuri special amenajate. Pentru controlul populației de porumbei, USR Bihor propune o campanie de informare pentru conștientizarea locuitorilor cu privire la faptul ca aceștia își pot procura singuri hrana și că hrănirea lor suplimentară duce la înmulțirea excesivă a acestora. O altă propunere a fost adoptarea unei metode de control a populației de porumbei prin hrănirea acestora cu anticoncepționale pe modelul altor orașe din UE.

Tu stii ce mai face consilierul tau local?

Tu stii ce mai face consilierul tau local?

Analiza activității consilierilor locali din Bihor

USR Bihor a lansat în ultimele săptămâni un exercițiu de monitorizare a activității consilierilor locali din județ cu scopul de responsabilizare a aleșilor locali. În baza legii 544 din 2001, la începutul lunii februarie, am trimis o cerere cu 5 întrebări celor  101 UAT-uri din județ. Doar 15 UAT-uri au raspuns solicitarii noastre. CJ Bihor, Primaria Oradea, si primariile Curatele, Saniob, Aleșd, Brusturi, Marghita, Tinca, Beius, Buduslău, Paleu, Husassău de Tinca, Sambata, Osorhei, Sacueni.

 

Ce am vrut să aflăm

 

  • Daca există rapoarte de activitate ale consilierilor pentru anii 2016-2019 si daca au fost facute publice.

 

Legea administratiei publice locale (4) Fiecare consilier local, precum și viceprimarul sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.

 

  • Activitatea in consiliul local/judetean, informarile prezentate de consilierii locali in sedinte, in urma intalnirilor cu cetatenii si/sau audientelor 

 

Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali …. Art. 50 (2) Aleșii locali sunt obligați ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetățenii.

 

  • Informatii legate de pregătirea, formarea și perfecționarea profesionala la care au participat/nu au participat consilierii locali/judeteni.

 

Art. 51. Aleșii locali au îndatorirea de a-și perfecționa pregătirea în domeniul administrației publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare și perfecționare organizate în acest scop de instituțiile abilitate. 

 

  • Proiectele de hotarari initiate de consilierii locali/judeteni

 

 

  • Cuantumul indemnizatiilor platite catre toti Consilierii Locali si judeteni

 

Ce am constatat:

In demersul nostru am realizat cat de complicat ii este cetateanului sa urmareasca activitatea consilierilor locali si judeteni. Informațiile publice legate de activitatea acestora, fie lipsesc, fie administratiile locale apelează la  numeroase subterfugii antitransparente pentru a ingreuna accesul la informatii. De exemplu, In cele mai multe cazuri primăriile pur si simplu nu raspund solicitarilor. Atunci cand totusi binevoiesc sa raspunda, amana cat mai mult raspunsul la solicitari, transmit raspunsuri incomplete ori ii trimit pe solicitanti sa caute singuri in arhiva institutiilor. Din 101 primarii au raspuns 15, iar cele care au raspuns au facut tot posibilul sa nu ne ofere informatiile solicitate apeland la subterfugiile mai sus enumerate.

Ce am aflat totusi din raspunsurile primite:

 

  • Rapoartele de activitate 

 

Rapoartele de activitate reprezintă pentru numerosi consilieri locali si judeteni doar o obligație formală pe care acestia o trateaza cu indiferenta, raportul de activitate fiind, in fapt, singura modalitate prin care alesii locali si judeteni dau seama cetatenilor despre activitatea lor din timpul anului anterior. Cei peste 1200 de consilieri locali si judeteni din Bihor sunt cvasi inexistenti pentru cetateni, acestia neavand nicio alta initiativa de a comunica public activitatea lor.

 

  • Rapoartele copy-paste de la un an la altul sau chiar plagiatul rapoartelor de activitate intre consilieri este un fapt obisnuit. 

 

  • In Husasau de Tinca, toti consilierii si-au scris rapoarte de activitate identice in anul 2019. Acelasi raport unic a fost semnat anual de catre toti consilierii.  
  • La Consiliul Judetean, vicepresedintele Ioan Mang dar si liderul grupului PNL Ionel Avrigeanu, si-au plagiat propriile rapoarte de activitate din 2017, 2018 si 2019, continutul acestora fiind identic pe parcursul anilor. Mai mult, Ioan Mang sustine ca a primit in audienta 1400 de persoane in anul 2019. Ceea ce, raportat la cele 2 ore saptamanale de audienta, rezulta ca dl Mang a discutat in medie 4 minute cu fiecare persoana.
  • Buna intelegere dintre partide se reflecta si in rapoartele de activitate ale consilierilor. Consilierii judeteni UDMR, PSD si PNL depun acelasi raport de activitate, schimband doar numele si semnatura (Szoboszlai Gaspar- UDMR, Chirila Bujor PSD, Campan Ioan si Kiss Janos PNL). 

 

  • In multe cazuri, rapoartele contin generalitati, formulari ambigue,  paragrafe intregi din legi despre ce ar trebui sa faca un consilier local, informatii inutile sau care nu pot fi verificate sau dovedite.  

 

  • La una dintre extreme ii avem pe viceprimarii de la Oradea – Florin Birta si Mircea Malan (PNL) – care au rapoarte de activitate intinse pe sute de pagini (acestea fiind, de fapt, alcatuite din rapoartele de activitate ale turor directiilor pe care acestia le coordoneaza). La o alta extrema il avem pe consilierul judetean Motoca Romulus Sorin (PNL) care, timp de 3 ani, a reusit performanta de a avea acelasi raport de activitate format din fix 4 randuri absolut identice.

 

  • In cele mai multe cazuri, rapoartele de activitate lipsesc in totalitate sau partial. 

 

  • Primaria Oradea nu mai publicase niciun raport de activitate incepand cu anul 2015. O mare parte dintre ele au fost publicate dupa ce USR Bihor le-a solicitat.
  • Cornel Borza, consilier judetean PNL, nu are niciun raport de activitate in toata aceasta perioada, el – din pacate – nefiind un caz izolat.
  • Primaria Buduslau ne invata legea si ne informeaza ca “nu se intocmesc rapoarte de activitate de catre consilieri”.

 

  • Informarile prezentate de consilierii locali in sedinte, in urma intalnirilor cu cetatenii si/sau audientelor 

 

Conform răspunsurilor primite până acum, deși în rapoartele de activitate, cei mai mulți consilieri susțin că au avut întâlniri cu cetățenii, nu există dovezi și nici informări făcute de aceștia în Consiliile Locale despre probleme ridicate de cetățeni în cadrul audiențelor. 

 

  • Informatii legate de pregătirea, formarea și perfecționarea profesionala la care au participat/nu au participat toti consilierii locali

 

Niciunul dintre consilierii judeteni sau locali nu a participat intre 2016-2019 la cursuri de pregătire, cu excepția unui consilier din Marghita care a participat la un curs cu tema managementul administrației publice.

 

  • Proiectele de hotarari initiate de consilierii locali. 

 

Desi în campaniile electorale, candidații la CL-uri se bat in propuneri și idei care de care mai populiste, după obținerea mandatelor, in extrem de puține cazuri aceștia au și inițiat hotărari de consiliu local sau judetean. In general, primarii propun iar consilierii ridica mecanic mana aproband initiativele primarilor. Din raspunsurile primite rezulta ca sub un procent dintre hotarari sunt initiate de cosilierii locali. 

 

  • Cuantumul indemnizatiilor platite catre toti Consilierii Locali 

 

Indemnizatiile consilierilor locali au crescut de la an la an intre 2016 si 2020. In Oradea, indemnizatia unui consilier a crescut de la 855 lei brut pe luna pana la 1710 lei brut pe luna. In general veniturile consilierilor sunt duble fata de anul 2016, ele crescand dupa modificarea legii salarizarii in 2017. Practic, la acel moment aproape toate consiliile locale au votat venituri salariale la valoarea maxima permisa de lege, indiferent de culorea politica a consilierilor. Asa s-a ajuns, ca la Marghita, de exemplu, un consilier local sa primeasca anual 15.000 lei in 2019 fata de 9570 lei in 2017.

Bihorul importa gunoi

Bihorul importa gunoi

Un titlu șocant dar face vâlvă în presa internațională: Gestionarea deșeurilor: România, nătângul Europei

Filmul realizat de Euronews prezintă apocaliptic, dar onest, eșecul unei întregi clase politice. Clasa politică care guvernează România de peste 30 de ani.

Gestionarea deșeurilor în România și a importurilor de deșeuri din Europa de Vest este realizata ca un chilipir. În timp ce tratarea (neutralizarea) unei tone de deșeuri în România costă doar 17 euro, în Europa de Vest aceeași neutralizare costă 250 de euro/tona. Este un raport imens, de peste 15 ori mai mic, deșeurile menajere contaminate și chiar medicale fiind importate deseori ilegal sub pretext de marfă (bunuri de consum) fiind apoi arse în incineratoarele fabricilor de ciment.

A se vedea cazul recent in care inspectorii Garzii de Mediu Bihor investigheaza depozite ilegale cu 700 de tone de astfel de deseuri introduse ilegal in Bihor si depozitate in Vadu Crisului si Ineu de Cris.

Aceste incineratoare ale fabricilor de ciment nu sunt dotate cu filtre și sisteme speciale de filtrare antipoluare, acest tip de incinerare va trebui pe viitor înlocuit cu un altul care să respecte ultimele standarde europene de mediu pentru ca emisiile  periculoase pentru sănătatea cetățenilor, de dioxină și furan, să fie stopate. Aceste emisii nu sunt în prezent măsurate corespunzător și nu se cunoaște cu exactitate nivelul de toxicitate din atmosferă.

Neexistând supraveghere strictă la frontiere, acolo unde aceste importuri ilegale ar trebui stopate, riscăm să ne transformăm încet-încet în groapa de gunoi a Europei.

Nu există o strategie elaborată de colectare selectivă a deșeurilor în România în momentul de față.

Guvernul, reprezentat de ministrul mediului Costel Alexe, dă în interviu cifre false, spunând că rata reciclării a ajuns în România la 13,8%, cifra reală fiind insa sub 10%. Chiar și așa, rata reciclării este mult mai mică decât angajamentele asumate de România (50% până în 2020).

În București dezastrul este de proporții gigantice. Rata de reciclare aici este de 5%, cu peste 1.000.000 tone de deșeuri/an care se duc direct la gropile de comun nemodernizate ale capitalei. În acest context România produce cu mult peste 10.000.000 de tone de deșeuri anual, din care peste 9.000.000 de tone se duc direct în gropile de gunoi preistorice, pe marginea drumului, cu efecte nocive pentru sănătatea publică. UE a instituit procedura de declanșare a infringement-ului și cere României să ia măsuri anti-poluare.

Soluția corectă pentru noi ar fi relativ simplă, adoptarea modelului suedez de management al deșeurilor:

– colectarea selectivă în 8 fracții a deșeurilor și gunoiului casnic, industrial și municipal,

– realizarea unor uzine de incinerare după model suedez, prietenoase cu mediul.

Suedia reciclează peste 99% din deșeurile pe care le produce. Din 2025 ținta de reciclare asumată de România în cadrul UE este de 70%, iar din 2030 peste 90%. Peste 6.000.000 de tone de deșeuri menajere, industriale sau municipale se încadrează în această categorie de incinerare, dacă deșeurile sunt colectate selectiv. Aceste 6.000.000 de tone de deșeuri sunt echivalentul energetic al 2.000.000 de tone de țiței sau 40% din necesarul de energie al României.

Managementul corect al deșeurilor presupune ca noi să educăm populația pentru o reală colectare selectivă a acestora și un consum al resurselor echitabil, să nu le mai îngropăm în sol, astfel contaminând ireversibil apa și solul pentru sute de ani și condamnând la boală generațiile care vor veni. Și bineînțeles să interzicem importul de deșeuri, iar pe ale noastre să le incinerăm ecologic la cele mai înalte standarde europene, adică la cele suedeze.

În Oradea și județul Bihor rata reciclării este sub procentul de 50%, la care ne-am angajat în cadrul UE.

Cu toate că s-au realizat pași importanți prin proiectul SMID (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) în județul Bihor în perioada 2007-2013, proiect care s-a implementat până în 2017, în valoare de 199.895.470 RON fără TVA (44.406.414 euro, la cursul contractului de finanțare: 1 euro = 4,5015 RON), Oradea și Bihorul au nevoie de un proiect mult mai amplu de colectare selectivă a deșeurilor și incinerarea lor în stații ecologice de incinerare la standarede UE, nu de incinerarea lor în fabrici de ciment.

În Oradea deșeurile menajere, industriale și municipale sunt colectate de RER ECOLOGIC SERVICE SA și ajung la Centrul de Management Deșeuri ECO Bihor, o investiție controlată de KEVIEP Kft prin SC ECO BIHOR SRL.

SC Geocycle SRL a colectat selectiv și valorificat energetic: 5.735,65 tone/2018 și 3.461,38 tone/2019. Potrivit raportului de activitate a Direcției Tehnice din cadul Primăriei Oradea cantitatea totală de deșeuri colectată în 2018 a fost de 184.622,70 tone, din care 16.786,24 tone au fost valorificate prin reciclare și energetic, reprezentând 9,1% din totalul deșeurilor.

Lucrurile pe 2019 stau mult mai prost. Potrivit raportului tehnic al Direcției Tehnice din Primărie din cele 185.124,99 tone de deșeuri, doar 4.885,4 tone de deșeuri au fost valorificate prin reciclare și energetic, reprezentând un procent de 2,64%. Ori există o eroare mare în raportare, ori potrivit tabelului furnizat de Direcția Tehnică, reciclarea a fost mult subdimensionată în anul 2019:

Tabel: Deşeuri de ambalaje valorificate din Depozitul Ecologic Judeţean de Deşeuri, provenite din Oradea:

2015

(tone)

2016

(tone)

2017

(tone)

2018

(tone)

2019

(tone)

Deşeuri de ambalaje 

valorificate  din care:

2.009,35 1.996,652 2.534,60 2496,78
– hârtie şi carton(15 01 01) 705,57 712,81 1.111,95 867,090 453,96
– sticla              (15 01 07) 198,57 130,13 150,62 183,550 59,72
– plastic            (15 01 02) 1.054,10 1.043,492 1.052,93 1299,580 365,28
– metale            (15 01 04) 51,11 110,22 219,10 146,560 0,04
– lemn               (15 01 03) 7,92

    

În cursul anului 2019, din deşeurile colectate separat în municipiul Oradea, au fost valorificate energetic, la S.C. Geocycle SRL o cantitate de 3 461,38 tone.”

În județul Bihor colectarea deșeurilor se face de către REOSAL SA și potrivit SMID Bihor în cele 5 zone de gestionare a deșeurilor (altele decât Oradea): Aleșd, Salonta, Beiuș-Ștei, Marghita și Săcueni în anul 2006 se generau 91.385 tone de deșeuri, la nivelul anului 2019 estimăm că se generează peste 125,000 tone.

Asta înseamnă că județul Bihor generează peste 300.000 tone de deșeuri anual, din care un procentaj foarte mic sunt colectate selectiv, reciclate sau valorificate energetic, lucru care va trebui îndreptat cât mai urgent pentru a oferi cetățenilor o viață sănătoasă și desigur pentru a ne alinia la standardele europene și evita procedurile de încălcare (infringement) ale angajamentelor asumate.

USR Bihor are un plan/proiect amplu pentru perioada 2020-2030, de colectare selectivă a deșeurilor în 8 fracții și transformarea acestora în materii prime și energie, după model suedez, proiect care va fi prezentat în detaliu în perioada următoare.

România nu este în poziția Suediei care are 32 de stații de incinerare la cele mai înalte standarde europene de mediu, stat care își permite să importe 800.000 de tone de deșeuri selectate special pentru incinerare. România nu doar că nu are tehnologia de incinerare adecvată pentru a-și permite să importe deșeuri din alte tari, nu are capacitatea de a-și incinera cele peste 6.000.000 tone de deșeuri incinerabile  nepericuloase, dar nici nu mai poate continua „valorificarea energetică” a deșeurilor periculoase în incineratoarele fabricilor de ciment… Asta dacă ne gândim și la viață.