Delia Ungur

Delia Ungur

Candidat CL Oradea

Curriculum Vitae

Eseu 1: Cum vad eu Oradea?

Eseu 2: Propuneri si solutii pentru Oradea.

M-am născut în 1976. La Revoluție aveam 13 ani. Am fost prima generație care a făcut liceul în blugi.

În 1994 am absolvit Colegiul Național Emanuil Gojdu, iar în 1998 Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Oradea. În timp ce fiica mea se pregătea pentru evaluarea națională, am aplicat pentru o bursa la MBA-ul organizat de University of Hull în parteneriat cu Universitatea Babeș Bolyai, pe care l-am absolvit anul acesta.

În 1999 mi-am început cariera în administrația publică locală orădeană, unde am lucrat timp de 18 ani. Am avansat de la funcționar public la director de companie publică. În 2008 am înființat parcurile industriale ale municipiului Oradea. Am coordonat lucrări de infrastructură și am negociat cu succes contracte de zeci de milioane de euro. 

Am fost profesionistul din umbră, care a refuzat să devină membru de partid sau să contribuie “voluntar” la bugetul partidului.

În 2017,  mi-am asumat pornirea unei noi investiții private, cu capital german, în Oradea. În doi ani am construit două fabrici și o echipă extraordinară de 250 de colegi și prieteni.

În 2018 am intrat în USR, singurul partid care susține fără echivoc și fără ezitări conjuncturale o inițiativă pe care eu o consider fundamentală pentru schimbarea Romaniei: eradicarea corupției, #FărăPenali și tot ce derivă din asta: reformarea și reprofesionalizarea sistemului public, cheltuirea eficientă a banului public, un Stat în  slujba cetățeanului. 

Pentru că numai așa putem încheia Revoluția începută în 1989.

 

Eseu 1: Cum vad eu Oradea?

Să redăm Oradea cetățenilor săi

Bunăstarea și dezvoltarea economică din perioada postbelică au dus în anii ‘60-‘70 ai secolului trecut la o sufocare a orașelor din Vestul Europei prin numărul mare de mașini. În acea perioadă urbaniștii au încercat să reducă gâtuirea traficului prin măsuri de lărgire a bulevardelor, multiplicarea numărului de benzi și dedicarea unor tot mai mari spații libere pentru amenajarea de parcări supraetajate sau la nivelul solului. 

Dar, oricât se dezvolta infrastructura rutieră a orașelor, ea nu putea ține pasul cu creșterea traficului. Centrele oraselor vest-europene ajunseseră să fie brăzdate de veritabile autostrăzi urbane, pe care se înghesuiau tot mai multe mașini în ambuteiaje. Aceste artere ajunseseră să taie orașele în sectoare, între care deplasarea ca pieton devenise greoaie, de durată, rupând țesutul urban, blocând accesul locuitorilor la propriul oraș si forțând populația să se “ghetoizeze”. În plus, parcările la nivelul solului privau orașul de spații verzi, în timp ce parcările supratetajate-supraterane formau veritabile găuri negre urbane, în jurul cărora traficul pietonal și micul comerț dispăreau. 

Dacă dorim să vedem cum se făcea dezvoltare urbană acum 50 de ani, avem ocazia să vedem zilele acestea, cu propriii ochi, în Oradea: https://oradeaindirect.ro/au-inceput-lucrarile-pentru-largirea-podului-dacia-la-trei-benzi-pe-sens/.

Vitregitul coridor Magheru-Cantemir-Nufărul mai face un pas spre statutul de autostradă urbană, spre “deliciul” riveranilor care “se bucură” deja de perspectiva creșterii valorilor de trafic și a vitezelor de deplasare. În pregătirea viaductului cu 4 benzi de sub “turbogirație”  (care la rândul său acum câțiva ani era dată ca soluție salvatoare, de durată, pentru decongestionarea traficului din zonă) și a pasajului spre Aleea Strandului, podul Dacia primește 3 benzi pe sens. “Soluția inovativă” constă în obținerea a 2 benzi suplimentare prin îngustarea până la suprimare a trotuarelor. Pentru că în viziunea actualei administrații locale un oraș modern are nevoie de mai multe mașini și mai puțini pietoni.

Însă între timp, în tările dezvoltate, experiența ultimelor decenii a arătat mai întâi empiric ceea ce mai târziu modelele matematice și apoi simulările pe calculator au confirmat: traficul rutier urban se comportă pe principiul stimulării prin ofertă, respectiv principiul vaselor comunicante. Cu cât arterele urbane pot prelua mai mult trafic, cu atât ele vor genera și atrage mai mult trafic. Cu cât numărul de benzi crește, cu atât mai multe mașini vor sta în trafic.

Soluția găsită de către urbaniști a fost sistemul cercurilor concentrice, implementat începând din anii ‘90 (pe alocuri chiar mai devreme) în mai toate marile orașe europene. Acest sistem, compus din centuri ocolitoare și inele mediane, are menirea de a scoate traficul auto din centrul orașului sau chiar cu totul din oraș.

Traficul de tranzit, precum și cel din periferii, primește alternativa centurii, în timp ce traficul din interiorul orașului primește alternativa inelului median/inelelor mediane, ocolind centrul. Și pentru că nimeni nu ar fi folosit drumul ocolit în locul drumului drept, în contrapartidă, s-a redus capacitatea de preluare a mașinilor pe marile bulevarde către centru, prin reducerea numărului de benzi, reducerea limitei de viteză pe alocuri până la 30km/h, îngustarea benzilor pentru stimularea reducerii vitezei de deplasare, creșterea numărului trecerilor de pietoni. 

Aceste măsuri (deși nepopulare la început printre automobiliști) au făcut loc spațiilor verzi pe marile artere, iar împreună cu îmbunătățirea transportului în comun, au îmbunătățit calitatea vieții cetățenilor și accesul acestora neîngrădit la propriul oraș. Zonele pietonale din centru au devenit accesibile și altfel decât conducând până la ele cu mașina, iar traversarea orașului de către pietoni a devenit din corvoadă o alternativă reală de mobilitate.

Câteva exemple de bună practică sunt prezentate aici: https://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/streets_people.pdf.

Desigur, nu există rețete universal valabile. Fiecare oraș este un organism viu, cu istorie si cu cicatrici proprii, cu populații și obiceiuri diferite. Dar și în Oradea, ca peste tot in Europa, cetățenii vor o viață mai bună și mai curată, iar orașul trebuie să fie un factor de unitate si bunăstare prin oportunitățile oferite și nu un factor de dezbinare și oprimare prin poluare, trafic și beton. Și pentru că ne naștem, trăim și murim pietoni, în centrul politicilor publice trebuie să stea omul.

De aceea Oradea trebuie să fie în primul rând un oraș al cetățenilor, nu al mașinilor, fie ele ale orădenilor sau aflate în tranzit. Oradea trebuie să fie în primul rând un oraș al locuitorilor săi iar eforturile administrației publice trebuie să se concentreze pe creșterea calității vieții acestora.

Trebuie să renunțăm la obsesia pentru atragerea cu orice preț a turiștilor. Un oraș cu o înaltă calitate a vieții pentru cetățenii săi va deveni și un oraș căutat de turiști, care vor fi atrași de autenticul orașului și nu de o butaforie construită special pentru atragerea lor.

Pentru a reda orașul orădenilor e nevoie de o administrație publică locală care vede orașul din perspectiva pietonului, nu a demnitarului cu mașină de serviciu; a cetățeanului care vrea să poată bea apă de la chiuvetă și nu îmbuteliată și care vrea să meargă cu transportul în comun la serviciu, oriunde ar lucra.

Eseu 2: Propuneri si solutii pentru Oradea.

Oradea mea

Trecutul

De la Iliescu la Iohannis, după 30 de ani de la Revoluție, e momentul să facem bilanțul unei generații.  Prinși în vria alegerilor, tindem să uităm sacrificiul celor care ne-au adus libertatea și sacrificiul unei generații care a dus în spate nesfârșita tranziție. De la privatizarea țării către capitaliștii roșii, la baronii locali abonați la fonduri europene, până la apariția unor oameni de excepție la Laura Codruța Kovesi care au spart blocada corupților.

În Oradea primilor 15 ani de la Revoluție s-a devalizat o bună parte a avuției publice: de la industrie, la clădiri emblematice ale orașului, la spații comerciale. Tot ce se putea valorífica rapid a fost vândut pe bani de nimic. În urma lor, noi am rămas cu clădiri industriale în ruină, terenuri contaminate, halde de deșeuri toxice abandonate și o infrastructură în descompunere. Acesta este bilanțul administrației publice din Oradea dinainte de aderarea României la UE.

Aderarea la UE în 2007 și deschiderea accesului la fonduri europene au coincis cu preluarea administrației orădene de către o altă facțiune la alegerile locale din 2008. „Raiul” fondurilor europene a coborât și peste orașul nostru. De 11 ani, tot numărând milioanele de euro în fonduri europene atrase, am uitat să îi intrebăm ce au făcut cu banii noștri. Veniturile proprii ale orașului, din impozite și taxe locale, din impozit pe venit, au crescut constant. Și totuși, cu sute de milioane de euro din fonduri europene și venituri locale în creștere, datoria publică a municipiului a explodat. Pe lângă proiectele UE strălucitoare, apreciate mai mult de turiști, calitatea infrastructurii publice de bază precum apă, termoficare, transport public, școli și spitale, a rămas precară. Ne bălăcim contra cost într-un spa municipal construit din banii noștri, dar facem duș acasă cu apă maronie. Orașul stă pe o resursă naturală de apă termală dar facem în continuare frigul în apartamente iarna. Am cheltuit zeci de milioane de euro pe un nou CET dar muncitorii de la termoficare cârpesc țevile putrede iarnă de iarnă, uneori cu prețul vieții.

Care este deci bilanțul actualei administrații orădene? 11 ani de abordare etatistă au însemnat că administrația a decis discreționar totul pentru noi: dacă avem voie să ne încălzim cu centrală proprie sau nu, dacă ne demolează casele sau nu, cărui investitor imobiliar îi construim din banii noștri infrastructura. Peste noapte însă, spre sfârșitul celui de-al treilea mandat, administrația orădeana își redescoperă valențele liberale: ne întoarcem din nou la marea privatizare. După zeci de miloane de euro investiți în parcări, inclusiv din credite, parcările publice din Oradea sunt pe cale să fie date în administrarea unui „mare operator” privat. Piețele agroalimentare publice sunt demolate, pentru a da terenul supermarketurilor. Dăm terenuri publice dezvoltatorilor rezidențiali privați dar demolăm case pentru parcări de reședintă. În mod paradoxal privatizăm servicii publice în timp ce Primăria administrează spa-uri și organizează concerte. Administrația publică orădeana se transformă cu pași repezi în Primăria SRL.

Viitorul

Administrația publică oradeană trebuie să revină cu picioarele pe pământ și să își îndeplinească menirea de administrator al orașului și furnizor de servicii publice de calitate pentru cetățeni. Bugetul local nu mai trebuie să finanțeze fanteziile unor antreprenori ratați, care nu au făcut niciodata performanță în sectorul privat.

Administrația publică locală trebuie să se transforme dintr-o entitate paternalistă, care decide alocarea resurselor publice în mod arbitrar, în funcție de interesele punctuale ale finanțatorilor partidelor politice, într-o instituție transparentă, care dă socoteală comunității. Administrația publică trebuie să creeze premizele unei dezvoltări a orașului în conformitate cu aspirațiile cetățenilor și nu ale grupurilor de interese politice.

Și pentru asta este nevoie de politici publice responsabile, implementate de profesioniști.  

Programul meu politic are următoarele obiective:

1. Reprofesionalizarea administrației publice locale

  • audit de personal printr-o firmă de consultanță externă; implementarea recomandărilor rezultate din audit (restructurare, reorganizare)
  • elaborarea unei propuneri legislative de modificare a statutului funcționarilor publici: interzicerea apartenenței la partide politice a funcționarilor publici
  • programe de pregătire profesională la locul de muncă; renunțarea la turismul mascat ca pregătire profesională; pregătirea profesională va viza atât calificarea de specialitate cât și (mai ales) dezvoltarea capacității de interacționare cu publicul, dezvoltarea conștiinței serviciului public (“public servant”), conștientizarea că cetățeanul este clientul care plătește serviciile

2. Informatizarea serviciilor publice și a relației cu cetățeanul

  • identificarea proceselor (petiții, reclamații, cereri, autorizații etc) și stabilirea unor proceduri și termene unitare de rezolvare fără excepții sau “fast track-uri”
  • solicitările cetățenilor și răspunsurile/rezolvările autorității publice se vor realiza electronic
  • punctele fizice de relații cu publicul vor fi astfel degrevate și se vor putea concentra pe relația cu cei mai vulnerabili dintre cetățeni (persoanele vârstnice, cu probleme sociale, persoane al căror nivel de educație nu le permite interacțiunea electronică cu autoritatea publică); astfel, punctele de relații cu publicul se vor transforma din procesatoare de petiții și solicitări în puncte de asistență și consiliere a cetățenilor

3. Analiza structurii datoriei publice a orașului urmată de optimizarea termenelor de plată și a costurilor de finanțare, prin restructurare (exemplu: ani în care se contractează credite bancare de valori mari, urmate de închiderea anului cu excedent bugetar, pe fondul incapacității administrative de realizare a investițiilor publice).

4. Definirea unei strategii de dezvoltare unitară a municipiului

  • PUG: renunțarea la dezvoltările imobiliare prin excepție de la PUG (a se vedea numărul mare de PUZ-uri aprobate de consiliul local Oradea, cu derogare de la PUG)
  • strategie de investiții publice pe termen mediu și lung asumată și cu definirea surselor de finanțare: resursele municipiului Oradea sunt finite (chiar și luând în calcul fondurile europene); orice investiție într-un obiectiv înseamna renunțarea la alt obiectiv (costul de oportunitate)
  • investiții în infrastructura de bază a orașului, pentru creșterea calității vieții cetățenilor, în detrimentul proiectelor care nu intră în atribuțiile autorității publice (infrastructură rutieră deficitară versus placare cu porfir a zonelor pietonale; apă potabilă de calitate proastă la robinet versus spa-uri dezvoltate din bani publici; clădiri ale unor licee de tradiție în stare proasta versus investiții publice în clădiri de birouri prezentate drept “incubatoare de afaceri”)
  • eliminarea afacerilor private finanțate din bani publici: hoteluri, restaurante, clădiri de birouri
  • o relație transparentă și echidistantă cu mediul privat, fără investiții preferențiale în infrastructură (de exemplu construcție parcare publică destinată unui centru comercial privat)

5. Extinderea zonelor verzi prin transformarea zonelor virane din domeniul public in parcuri și grădini publice

  • investițiile în zone verzi se vor concentra pe amenajare peisagistică și plante, nu pe borduri, betoane și puncte de alimentație publică (contra-exemple: dealul Ciuperca, parcul Salca)
  • vor fi identificate terenurile libere de mari dimensiuni care pot fi transformate in parcuri și grădini publice (în prezent acestea sunt destinate exclusiv dezvoltării imobiliare intensive)
  • spațiile libere obținute prin delocalizarea industriei din centrul orașului către periferie nu vor fi destinate exclusiv dezvoltării imobiliare intensive; prin reglementările urbanistice autoritatea publică trebuie sa asigure un echilibru între spatiile construite și spatiul verde

6. Optimizarea traficului în municipiu prin reducerea numărului de masini din centru, nu prin construirea haotică de parcări

  • construirea de parcări park&ride la intrările în municipiu, nu în centru (contra-exemplu: proiectul park&ride de la Catedrala Ortodoxă)
  • armonizarea rutelor și frecvenței transportului public cu parcările park&ride
  • dezvoltarea transportului public municipal prin extinderea și armonizarea cu transportul pre-orășenesc
  • un plan pe termen lung de modernizare, reînnoire și uniformizare a parcului auto și de material rulant al operatorului de transport public

7. Modernizarea sistemului de învățământ

  • depolitizarea numirii în funcâiile de conducere din învățământ, inclusiv a reprezentanților primarului și consiliului local Oradea în consiliile de administrație ale unităților de invățământ
  • exercitarea mandatelor în consiliile de administratie ale școlilor în direcția îmbunătățirii actului de învățământ: criterii de performanță pentru profesori și combaterea dublului standard și a favoritismului în aplicarea normelor disciplinare la elevi
  • plan pe termen lung de renovare/restaurare și mai ales întreținere a clădirilor unităților de învățământ

8. Dezvoltare economică: municipiul trebuie sa iasă din paradigma forței de muncă și a terenurilor ieftine, care compensează statul ineficient și infrastructura deficitară. 

Administrația publică trebuie să devină în primul rând un furnizor de servicii pentru comunitate și mediul de afaceri privat, laăsând mecanismele economiei de piață să regleze dezvoltarea economică a municipiului.  O administrație flexibilă și eficientă împreună cu un învățământ performant atrag în mod natural investiții in domenii cu valoare adăugata mare. 

Primăria Oradea este cel mai mare investitor din Oradea. Trebui să ne asigurăm că banii plătiți de noi, sub forma impozitelor, sunt utilizați cel puțin în mod eficient și în modul ideal vor genera profit în viitor. 

Administrația Bolojan este administrația trecutului, care își arată de mult limitările: avem un oraș aglomerat, prăfuit, în care se trăiește prost. Administrația Bolojan se remarcă doar prin obsedanta comparație cu administrația de dinainte de 2008. Când criticăm investițiile supraevaluate, prost făcute, năruite, uneori inutile, obsesia pentru betoane, lipsa de strategie și prioritati reale, gândirea urbanistică ceaușistă, licitațiile și investișiile cu dedicație, ni se răspunde invariabil că “s-o fi furat pe ici pe colo, dar măcar s-a facut ceva”.

Romania însă s-a schimbat. Noi, orădenii anului 2019 vrem mai mult decât fărâmiturile ospățuluipoliticienilor. Vrem onestitate și transparență. Vrem să decidem și să putem verifia pe ce se cheltuie banii noștri.

Oradea mea este un oraș de oameni harnici care își croiesc singuri viitorul, într-un oraș frumos în care oamenii își doresc să trăiască.

 

Candidati USR

Vasile Dumitriu

Vasile Dumitriu

Candidat CL Oradea
Marius Sovarschi

Marius Sovarschi

Candidat CL Oradea
Urmatorul candidat

Urmatorul candidat

poti fi chiar tu
Adrian Derban

Adrian Derban

Candidat CL Bihor