Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Ce face Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19?

Criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 a aruncat Uniunea Europeană destul de repede în boxa acuzaților, la fel ca și în cazul crizei refugiaților din anul 2015. Asfel, au apărut o serie de critici referitoare la lipsa de reacție, ineficiența și formalismul existent la nivelul Uniunii Europene, concluziile fiind trase destul de repede, sub forma unor verdicte date, în general, la repezeală și fără o punere în context. Pe de altă parte, abordarea bazată pe rezolvarea problemelor cauzate de contextul pandemiei COVID-19 în mod direct și exclusiv de către Statele Membre și-a arătat rapid limitele, creând o serie de tensiuni: reintroducere controale la frontiere, interdicții de export de echipamente medicale, rechiziții de materiale de protecție.

În acest sens, pentru a nuanța puțin modul în care se articulează diferitele responsabilități între Statele Membre și Uniunea Europeană în gestionarea crizei sanitare cauzată de pandemia COVID-19, merită amintite competențele, pe care le are această organizație supranațională în domeniul sanitar. De altfel, această distribuire a competențelor între U.E. și Statele Membre, coroborată cu abordarea “fiecare pentru el” aplicată în grabă de către Statele Membre a reprezentat una din principalele dificultăți în asigurarea, în primă fază, a unui răspuns coordonat la nivel european.

Astfel, așa cum indică și articolul 168 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, sănătatea este o competență comunitară de sprijinire. În acest sens, „Uniunea încurajează cooperarea între statele membre” iar „acţiunile Uniunii completează politicile naţionale”, neputând să se substituie acestora. Ca atare, Statele Membre păstrează controlul asupra politicii de sănătate. Cu toate acestea, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede un rol de coordonare alocat Uniunii Europene pentru diferitele inițiative în domeniul sănătății la nivel european.

Pentru a trece de la o situație reală bazată pe gestionarea a 27 de crize sanitare (pe logica câte State Membre, atâtea crize), a fost și este absolut necesar ca Uniunea Europeană să accelereze dezvoltarea acestui rol de coordonare a măsurilor menite să asigure un răspuns comun în contextul pandemiei COVID-19. Pentru a traduce în concret acest rol, Uniunea Europeană, a organizat diferite acțiuni și a elaborat o serie de propuneri, care sunt, pot și vor reprezenta tot atâtea instrumente de acțiune, precum:

1. Organizarea repatrierii a peste 50.000 de cetățeni din Statele Membre ale Uniunii Europene, care au fost aduși acasă cu peste 230 de avioane dedicate zborurilor de repatriere facilitate și cofinanțate prin mecanismul european de protecție civilă.
2. În ciuda reintroducerii controlului la frontiere de către anumite State Membre, Comisia Europeană a trasat o serie de linii de conduită pentru a menține lanțurile de distribuție și aprovizionare la nivel european.
3. Crearea unei rezerve strategice rescEU de echipamente medicale, cu un buget inițial alocat de 80 de milioane de Euro și care este finanțată de Comisia Europeană, în proporție de 90%. Rezerva strategică rescEU va include echipamente medicale de terapie intensivă (ex. ventilatoarele); echipamente individuale de protecție (ex. măștile reutilizabile); vaccinuri și tratamente; materiale de laborator. Această rezervă strategică va fi găzduită de unul sau mai multe state membre; primul Stat gazdă responsabil cu achiziționarea echipamentelor, fiind chiar România.
4. Alocarea a 140 de milioane de euro din cadrul programului de cercetare Horizon 2020 pentru derularea studiilor necesare pentru găsirea unui vaccin.
5. Derogarea temporară de la respectarea strictă a criteriilor de convergență, care descurajau Statele Membre să aibă un deficit public mai mare 3% din Produsul Intern Brut și o datorie publică mai mare de 60% din Produsul Intern Brut, fapt ce asigură Statelor Membre spațiul bugetar necesar pentru derularea unor programe/măsuri în domeniul medical, economic, social, etc.
6. Adoptarea unor măsuri legate de implementarea fondurilor nerambursabile dedicate României și celorlalte State Membre ale U.E. pentru perioada de programare 2014-2020, precum: „flexibilitatea alocării de sume între fonduri” (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune), flexibilitatea alocării de fonduri între programele operaționale”, „flexibilitatea alocării de fonduri între categoriile de regiuni”, „Reducerea concentrării tematice”. Aceste măsuri vor permite transferul de bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului (de la Programul Operațional Infrastructură Majoră la Programul Operațional Regional, spre exemplu), sprijinirea tuturor localităților din România afectate de COVID-19 (realocare de finanțări europene rămase neaccesate între regiuni pentru a permite localităților cele mai afectate să acceseze bani europeni pentru acoperirea diferitelor nevoi stabilite), sau posibilitatea transferării de fonduri inițial destinate eficienței energetice către mediul de afaceri în scopul relansării economice. De asemenea, se va acorda Statelor Membre posibilitatea excepțională de a solicita, pentru programele din cadrul politicii de coeziune, o rată de cofinanțare de 100 % care să fie aplicată pentru exercițiul contabil 2020-2021.
7. Lansarea de către Banca Central Europeană a unui program de cumpărare ugentă a datoriei publice și private (Pandemic Emergency Purchase Program) în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să asigure stabilitatea băncilor și creditarea întreprinderilor și persoanelor fizice.
8. Adoptarea unui Pachet comun de măsuri economice în valoare de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat (doar pentru Statele Membre în zona Euro), 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.
9. Stabilirea a trei seturi de criterii relevante pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru a relaxa măsurile de izolare: a) Criteriile epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ și s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată. Indicii în acest sens pot fi, de exemplu, o scădere neîntreruptă a numărului de noi infectări, de spitalizări și de pacienți aflați în terapie intensivă; b) Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate indicată, de exemplu, de rata de ocupare a unităților de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unitățile de terapie intensivă, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la îngrijiri, în special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistență medicală primară, precum și personal suficient care să aibă competențele adecvate pentru îngrijirea pacienților externați din spitale sau izolați la domiciliu, precum și competențele necesare pentru a ridica măsurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esențial deoarece indică faptul că diferitele sisteme naționale de sănătate pot face față creșterilor viitoare ale numărului de cazuri după ridicarea măsurilor; c) Capacitatea de monitorizare adecvată, inclusiv capacitatea de testare pe scară largă necesară pentru a detecta și monitoriza răspândirea virusului, combinată cu depistarea contacților și cu posibilitățile de izolare a persoanelor în cazul reapariției și răspândirii în continuare a infecțiilor.

Aceste acțiuni, sintetizate mai sus, se suprapun cu o multitudine de probleme și provocări, conjuncturale sau structurale, precum: modul greoi de luare a deciziilor și puțin adaptat realităților actuale, deficitul de leadership politic, concurență între sistemele fiscale și sociale, inegalități socio-economice crescânde, schimbările climatice, BREXIT, gestionarea problemei migrației, conflictele din proximitatea frontierelor externe (Ucraina, Siria), criza democrației reprezentative alimentată de sentimentul de abandon, de frică față de viitor și populism.
În concluzie, formularea unui răspuns comun de către Uniunea Europeană în contextul pandemiei COVID-19 nu reprezintă un eșec, în ciuda criticilor formulate de diferiți politicieni din Statele Membre, ci este mai degrabă, un proces de elaborare a unui răspuns adaptat într-o situație de criză nemaiîntâlnită, cu efecte nenumărate și aproape impredicitibile (de ordin sanitar, economic, social), care au bulversat și vor bulversa modelul de organizare și funcționare a întregii societăți.

Ciprian Barna este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si are expertiza în domeniul dezvoltării locale, al fondurilor europene și al managementului de proiecte.

Referințe bibliografice:
1. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene;
2. https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/coronavirus-european-solidarity-action_ro
3. https://ec.europa.eu/romania/news/20200319_resceu_echipamente_medicale_ro
4. REGULAMENTUL (UE) 2020/558 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19
5. http://mfe.gov.ro/comisia-europeana-a-publicat-vineri-regulamentul-ce-include-propunerile-romaniei-de-flexibilizare-a-fondurilor-europene-ce-urmeaza/
6. https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html
7. https://www.caleaeuropeana.ro/acord-fara-precedent-ministrii-europeni-de-finante-au-aprobat-un-pachet-economic-de-500-de-miliarde-de-euro-disponibili-imediat-impotriva-crizei-covid-19/
8. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_440
9. https://ec.europa.eu/info/files/communication-european-roadmap-lifting-coronavirus-containment-measures_ro

Este educația o prioritate națională?

Este educația o prioritate națională?

Educația – este prioritate națională?

Aș începe analiza situației sistemului de educație din țara noastră de la importanța și fondurile pe care guvernanții le acordă îmbunătățirii calității învățământului, respectiv grija pe care o acordă copiilor noștri, tinerilor, care reprezintă viitorul României.

Cheltuielile guvernamentale pentru Educație în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, conform Eurostat.

Astfel, s-au alocat pentru bugetul educației:

  •         2015 – 25 miliarde de lei, respectiv 2,1% din PIB
  •         2016 – 27 miliarde de lei, respectiv 2,85% din PIB
  •         2017 –  25,02 miliarde de lei, respectiv 2,86% din PIB
  •         2018 – 29,3 miliarde de lei, respectiv 3,1% din PIB
  •       2019 – 38,2 miliarde de lei – după rectificarea bugetară, 3,6 % din PIB față de 4,9 media Statelor Membre UE

Acești bani au fost și sunt insuficienți, spun experții, iar în condițiile actuale nu se poate schimba calitatea învățământului. Lipsa finanțării guvernamentale, nepăsarea și neimplicarea finanțării complementare a primăriilor, duc la aceea „piață informală” – adică fonduri pe care, pentru bunul mers al școlii, noi părinții le scoatem din buzunar suplimentar: fondul clasei/școlii etc.

Toate guvernele de până acum au încălcat flagrant legea organică, prin alocarea unui buget mai mic de 6% din PIB/ an sistemului de învățământ conform legii.

Avem ca termen de comparație în acest sens țări care alocă educației chiar și 11% din PIB deși stau cu mult mai bine decât noi la acest capitol. Din banii alocați, 85% vor merge pentru plata salariilor personalului din învățământ și doar 15% pentru îmbunătățirea calității educației propriu-zise. Astfel, inevitabil apare întrebarea: ce vom face cu cele peste 2500 de școli din mediul rural, care nu au curent electric și ale căror WC-uri încă se află în curte; ce să mai vorbim despre internet? Ce se va alege din școlile vechi, care funcționează și acum fără avizele necesare. De unde se vor face investiții financiare pentru reabilitări sau construirea unor noi spații?

Oare este necesar să ne confruntăm cu o catastrofă, cum ar fi un cutremur, un incendiu de proporții sau o pandemie, pentru a scoate în evidență situațiile delicate ale copiilor neajutorați, răniți sau bolnavi, pentru ca cei aleși să ne conducă să se acționeze responsabil și să ia măsuri? Iar prima măsură concretă este respectarea legii, adică alocarea și gestionarea corectă a celor 6% fonduri din PIB/an.

Banii ar trebui utilizați în:

• modernizarea  unităților de învățământ, crearea de noi spații, moderne și funcționale;

• scăderea abandonului școlar prin asigurarea transportului gratuit și acordarea de burse elevilor, (mai ales celor din mediul rural) predispuși să renunțe la școală, de regulă în clasa a VIII-a, din cauza dificultăților financiare;

• crearea de terminale moderne în școli și asigurarea pe bază de împrumut de laptopuri pentru elevi;

• cursuri gratuite de formare profesională pentru cadrele didactice;

• creșterea calității învățământului vocațional, tehnic și agricol prin alocarea de fonduri suplimentare către programe de dezvoltare a infrastructurii necesare (laboratoare, sere, ateliere și săli pentru expoziții/concerte școlare);

• crearea cadrului de evaluare periodică cu metode și conținuturi aliniate la testele PISA (Programme for International Student Assessment) – inclusiv prin adoptarea testelor computerizate;

  1.     Unde se afla sistemul de învățământ din România înainte de pandemia Coronavirus?

Rezultatele PISA 2018 arată că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional! Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată negru pe alb că educația în România este într-o criză majoră. Ne aflăm pe locul 47 din 79 țări. La publicarea acestui rezultat, Ministra Educației, Monica Cristina Anisie, declara într-o conferință de presă că „nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA”[1].

 Oare așa gândesc actualii guvernanți?

 „Nu trebuie să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională, accentul nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”, a declarat Monica Anisie.

Credeți că nu trebuie să ne îngrijorăm că 41% dintre elevii de 15 ani nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, că la matematică România are 430 puncte față de 444 în 2015, că 47% dintre elevi nu sunt în stare să efectueze calcule de bază, iar la științe am realizat 426 puncte, cu 9 mai puțin decât la testul anterior? De asemenea, raportul arată creșterea îngrijorătoare a fenomenului de bullying. Conform raportului OCDE, 34% dintre elevii români sunt hărțuiți lunar sub diferite forme, fizic și/sau verbal.

S-a constatat și faptul că, în general, copiii proveniți din familii dezavantajate au șanse scăzute să aibă acces la o educație de calitate și nu aspiră să urmeze vreo formă de studii superioare. Pe lângă aceste statistici, se constată o creștere a numărului consumatorilor de droguri ușoare. Suntem, de asemenea, pe primul loc în UE la numărul de sarcini în rândul minorelor.

Oare nu sunt  acestea motive suficiente de îngrijorare?

  1.     Unde suntem azi odată cu apariția virusului COVID-19?

COVID-19 ne-a prins pe toți nepregătiți: efectele se pot vedea în întreaga lume și s-au manifestat ucigător în toate domeniile. Aș dori să punctez aici ce a însemnat în domeniul educației, în România, aceasta pandemie.

După închiderea școlilor și decretarea Stării de Urgență, noi toți, elevi, profesori și părinți, am fost nevoiți să stăm acasă pentru a ne proteja sănătatea. Situația a devenit dramatică pentru copiii noștri mai ales că a sosit primăvara, iar vremea frumoasă ne face să suportăm mult mai greu izolarea. Ruperea efectivă de colectiv, prieteni, a devenit din ce în ce mai dificilă – un factor de stres. Majoritatea celor care au avut mijloacele necesare au interacționat prin intermediul rețelelor de socializare. Mă întreb însă, cei care nu dispun de aceste facilități, cei din mediul rural ori din familii sărace, cum s-au descurcat?

Școala până la vacanța de Paște s-a făcut on-line, sub formă de recapitulare, dar a avut un caracter opțional. Școlile cu posibilități au venit în sprijinul elevilor creându-le conturi tuturor profesorilor și elevilor.

Acum s-a anunțat că porțile școlilor se vor deschide doar în septembrie – exceptând orele de pregătire pentru examene pentru clasele terminale – și obligativitatea participării tuturor elevilor și a profesorilor la cursurile virtuale. Ordinul mai prevede ca profesorii să primească feedback de la elevi și părinți, dar și faptul că părinții sunt obligați să asigure elevilor tehnologia necesară participării la cursurile on-line!

Personal mi se pare irațională o asemenea prevedere! Cum pot obliga părintele, care de abia reușește să supraviețuiască, fiind poate în șomaj tehnic, să asigure copiilor tehnologia necesară participării la cursurile on-line?

Pare a fi  o „piață informală”?

Din nou, pare că decidenții vor să transfere pe umerii noștri problemele cărora ei ar trebui să le găsească rezolvare prin soluții viabile.

În sine, introducerea cursurilor on-line reprezintă un salt uriaș în educație, dar ne găsește nepregătiți. Nimeni nu este de acord cu o înghețare a anului școlar, dar consider că ar trebui puțin nuanțat ordinul de ministru.

Cele trei Sindicate din Educație cer Ministrului Educației să modifice ordinul în sensul retragerii obligativității de a se participa on-line la orele de curs. Ordinul să prevadă ca până la sfârșitul acestui an școlar să se accepte comunicarea cu elevii prin orice mijloace de comunicare în timp real, deoarece mulți profesori și elevi nu dispun de computere performante, sau de cunoștințele IT necesare, iar aceasta este o cerință justificată. Cum vor proceda copiii din zonele unde nu există acces la internet?

Inclusiv Avocatul Poporului cere Ministerul Educației să spună cum se va putea aplica acest ordin și cum se va realiza concret respectarea obligativității elevilor și cadrelor didactice de a participa la cursurile on-line:

S-au alocat bani pentru terminale? Cum și când vor fi instruiți profesorii?

 Concluzii:

Aș dori să închei cu optimism această analiză a situației din sistemul de educație. Concluzia pe care mi-am format-o de la începerea acestor ore de la distanță, on-line, pe WhatsApp și Messenger, este aceea că atât elevii cât și părinții au fost deosebit de receptivi. Am primit feedback-uri permanent, am văzut interes pentru studiu și acumularea de noi cunoștințe la copii și un plus de atenție și supraveghere din partea părinților!

Eu cred sincer că dacă va exista voință politică, noi îi vom alege inteligent pe cei care ne vor reprezenta. Dacă nu mai privim în spate, ci doar înainte, momentul în care ne aflăm acum va fi „punctul zero” – va fi o „Înviere” a României de mâine!

Ciprian Frunza este candidat USR Bihor pentru Consiliul Judetean si profesor de pian la Liceul de Arte Oradea și sunt membru al C.N. de Experți în Management Eduațional.

Surse utilizate:

  1.       Ordin Ministrului Educației nr. 4135 din 21.04.20 privind probarea și instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare on-line
  2.       Publicații: Libertatea; Eurostat; DIGI24

[1] sursa: www.libertatea.ro

Ai cui sunt câinii fără stăpân? Soluții propuse în urma dezbaterii

Ai cui sunt câinii fără stăpân? Soluții propuse în urma dezbaterii

A doua dezbatere USR Aleșd -„Ai cui sunt câinii comunitari?”

După prima dezbatere solicitată Primăriei Orașului Aleșd privind regulamentul locurilor de parcare, a doua dezbatere USR Aleșd a fost despre o altă problemă întâlnită în Aleșd, și anume câinii fără stăpân.

Gestionarea câinilor fără stăpân din Aleșd este o problemă serioasă pentru administrația locală care nu reușește să găsească soluții prinvind rezolvarea acestei probleme. Săptămânal apar articole în presa locală sau pe rețelele de socializare în care aleșdenii prezintă această problemă și solicită ajutor primăriei pentru rezolvare. Read More

APM Bihor încearcă să scape de o nouă dezbatere publică

APM Bihor încearcă să scape de o nouă dezbatere publică

Dezbatere publică despre reautorizarea fermei de porci?

Urmare a solicitării USR Bihor (înregistrată la APM Bihor cu nr. 214/09.01.2018), de a organiza o nouă dezbatere publică privind autorizarea fermei Nutripork, APM Bihor se spală pe mâini și comunică sec prin adresa nr.214/29.01.2018 că „nu a luat o decizie în ceea ce privește organizarea unei alte dezbateri publice”.

Prima dezbatere publică a rămas fără urmări

Reamintim că la anterioara dezbatere publică, problemele ridicate de cetățeni dar și de Primăria Municipiului Oradea au fost extrem de numeroase, iar în finalul discuțiilor concluzia generală a fost că este necesară o nouă dezbatere publică, în urma căreia să se discute concret măsurile impuse de către APM în vederea acordării autorizației. Read More

USR Bihor a adus amendamente la regulamentul de parcare din Aleșd

USR Bihor a adus amendamente la regulamentul de parcare din Aleșd

Propunerile USR Bihor la dezbaterea regulamentului locurilor de parcare din orașul Aleșd

USR Bihor a reușit sa determine organizarea primei dezbateri publice din orașul Aleșd in mandatul actualului primar, dacă nu chiar prima dezbatere publica din istoria orașului. În data de 22 decembrie 2017, am solicitat Primăriei Aleșd, în baza Legii nr. 52/2003 organizarea unei dezbateri publice pe regulamentul locurilor de parcare, solicitare în urma căreia, în data de 19.01.2018, acest eveniment a avut loc la sediul primăriei Aleșd. Asa cum ne-am asumat de la înființare, reușim să deschidem primăriile pentru cetățeni, transparența în administrația publică și în cheltuirea banului public fiind unul din principalele obiective asumate de USR.

Delegația USR Bihor, compusă din Mihai Șvab, Sebastian Bradea, Marius Șovarschi și Marius Selegean a participat la dezbaterea publică și a propus amendamente pentru noul regulament de parcări, dintre care unele au fost acceptate.

Principalele propuneri USR au fost: Read More

Primăria Aleșd a pus în dezbatere publică noul regulament pentru parcări

Primăria Aleșd a pus în dezbatere publică noul regulament pentru parcări

USR Bihor invită aleșdenii să participe la dezbaterea publică despre noul regulament pentru parcări

Update 11.01.2018: Dezbaterea publică va avea loc, vineri, 19.01.2018, de la ora 16:00. Mulțumim Primăriei Aleșd care a răspuns la cererea noastră.

Întrucât regulamentul a fost în dezbatere pe site în perioada 04-15 decembrie 2017, iar propuneri, soluții și amendamente puteau fi aduse acestui regulament doar prin trimiterea unui e-mail, fax sau în scris către primărie, USR Bihor, la solicitarea grupului de inițiativă USR Aleșd, a solicitat Primăriei Aleșd organizarea unei dezbateri publice conform art. 7 alin (9)  „Autoritatea publica în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică” – din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (republicată). Read More

Nu mai trageți pe dreapta dezbaterea publică pentru parcări!

Nu mai trageți pe dreapta dezbaterea publică pentru parcări!

Parcările civilizate mai au de așteptat în Aleșd – dezbaterea publică trasă pe dreapta

În urma completării unui chestionar online, locuitorii orașului Aleșd au semnalat ca problemă arzătoare lipsa locurilor de parcare. Mai mult, pe lângă că locurile de parcare actuale sunt puține, nici nu sunt reglementate. Așadar am solicitat Primăriei Alesd informații privind numărul locurilor de parcare situate pe domeniul public, regimul de parcare, numărul locurilor de parcare la domiciliu, dar și comunicarea Hotărârii de Consiliul Local în care sunt stabilite locurile de parcare și tarifele.

În urma răspunsului nr. 9 din 14.12.2017 am aflat că nu există o asemenea Hotărâre de Consiliu Local, iar în perioada 05 – 15 decembrie a existat în dezbatere publică un Proiect de Hotărâre privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a parcărilor publice cu plată sau de reședință aflate pe raza orașului Aleșd.

Reamintim că potrivit art.7 alin. 9 din Legea nr. 52/2003, organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de hotărâre este obligatorie, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită. Read More

USR Bihor a organizat, alături de deputatul Adrian Dohotaru o dezbatere pe marginea bugetului participativ

USR Bihor a organizat, alături de deputatul Adrian Dohotaru o dezbatere pe marginea bugetului participativ

Imaginează-ți orașul prin bugetare participativă – dezbatere organizată de USR Bihor cu Adrian Dohotaru

Deputatul USR Cluj a fost prezent sâmbătă, 30 septembrie 2017 la Oradea la dezbaterea “Imaginează-ți orașul prin bugetare participativă” (https://goo.gl/YTgG5W)

Adrian Dohotaru a propus în urmă cu 5 ani la Cluj-Napoca bugetul participativ. El a arătat care sunt avantajele bugetului participativ, dar și dezavantajele mecanismului implementat la noi în țară.

„Printr-un design superior celui din Cluj-Napoca și București, Oradea are șansa de a implementa cel mai bun model de bugetare participativă din România. Bugetul participativ este un instrument eficient în implicarea cetățenilor în luarea deciziilor privind prioritățile de investiție, dar și un mecanism relevant în lupta anti-corupție prin transparentizarea alocărilor de fonduri”, Adrian Dohotaru, deputat USR Cluj. Read More

Primăria Oradea iși exprimă intenția de a mări impozitul cu 50% a terenurilor fără construcții edificate, din centrul orașului

Primăria Oradea iși exprimă intenția de a mări impozitul cu 50% a terenurilor fără construcții edificate, din centrul orașului

Aceasta este prima prevedere din Capitolul 5 a Regulamentului (Regulament in forma initiala) pentru stimularea dezvoltării Centrului Istoric al Municipiului Oradea, un document ambigu, care lasă loc de interpretari prin ne-explicarea suficient de clară a zonei de aplicare a prezentului Regulament.

Dacă la prima vedere se dorește prin acest Regulament să se clarifice unele aspecte de bună funcționare în vederea utilizării eficiente a patrimoniului construit, prin implementarea unor măsuri general valabile tuturor spațiilor comerciale aflate într-un perimentru bine definit, denumit ca si Domeniul Teritorial de Aplicabilitate, odată ce facem o analiză mai profundă a documentului, putem constata că unele prevederi merg dincolo de zona de aplicare inițială, și se extind la întreg centru orașului. Read More

Dezbatere publică privind legea „mirosurilor”

Dezbatere publică privind legea „mirosurilor”

Joi, 25 mai, a avut loc la Sala Mare a Primăriei Oradea, dezbaterea publică privind inițiativa legislativă referitoare la confortul olfactiv, organizată de USR Bihor.

Dezbaterea a fost condusă de d-na Rodica Militaru (inițiator al legii – USR Timișoara), d-na Carmen Lezeu (Preşedinte Asociaţia Sântandrei Metropolitan Area) și dl. Cristian Rusu (Președinte USR Bihor), iar invitați au fost dl. senator Allen Coliban (Președinte a Comisiei de mediu), dl. deputat Cornel Zainea (membru în Comisia de mediu a Camerei Deputaților), d-na Nadia Pal, dl. Vasile Fonoage (reprezentant al Federației Patronilor), dl. deputat Silviu Dehelean (membru în comisia juridică a Camerei Deputaților). Din partea primăriei Oradea a participat d-na deputat Cherecheș Florica.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor și-a declinat în scris competența și nu a participat la dezbatere. De asemenea nici celelalte autorități abilitate în domeniu nu au trimis reprezentanți.

În schimb, reprezentanții societății civile au fost prezenți în număr mare, cei mai numeroși fiind membrii Asociației Sântandrei Metropolitan Area, dar și președinți de Asociații de Proprietari din cartierul Ioșia. Read More