Comunități ”ca afară” în Bihor, cu ajutorul fondurilor europene

Comunități ”ca afară” în Bihor, cu ajutorul fondurilor europene

Fiecare comunitate, chiar și cele din județul Bihor, au acum ocazia de a se dezvolta sănătos, de a deveni moderne și de a investi în ele însăși, cu ajutorul absorbției inteligente de fonduri europene.

O țară ca afara cu fonduri europene

Bihorenii din întregul județ merită să beneficieze de banii europeni. Discutăm despre cum pot creste banii europeni calitatea vieții, alături de Cristian Ghinea, europarlamentar USR, Simona Bișboacă, candidat la Președinția Consiliul Județean Bihor din partea Alianței USR PLUS, Ciprian Barna și Andrei Acs, candidații Alianței USR PLUS la Consiliul Județean Bihor. #TotulPleacăDeLaOameni

Publicată de USR Bihor pe Vineri, 7 august 2020

Ne-am propus astfel să aflăm care sunt pașii pentru ca acest lucru să se poată întâmpla într-un timp cât mai scurt, organizând vineri o dezbate live online, intitulate sugestiv „O țară ca afară cu ajutorul fondurilor europene”, moderată de Silviu Dehelean, deputat USR, alături de Cristian Ghinea, europarlamentar Renew Europe din partea USR, Simona Bișboacă, antreprenor, inventator și candidatul Alianței USR PLUS pentru președinția Consiliului Județean Bihor, Andrei Acs și Ciprian Barna, candidați la Consiliul Județean Bihor din partea Alianței USR PLUS.

Din păcate în România lipsește viziunea politică atunci când discutăm despre fondurile europene.

Chiar dacă banii alocați țării noastre vor continua să vină, e important să începem să gândim strategic la nivel de județe, prioritizând nevoile fiecărei comunități.

Spre exemplu, înainte de aderare, România și-a luat angajamentul de a rezolva problema apei potabile și a canalizărilor de la nivelul tuturor localităților din mediile rurale, o problemă rămasă încă nefinalizată complet.

Nu discutăm astfel despre rachete ci despre simpla normalitate menită să sporească calitatea vieții cetățenilor.

Cristian Ghinea, europarlamentar USR

Un motiv suplimentar pentru care deși avem absorbție nu avem impact în comunități ține în principal de lipsa de responsabilitate a administraților și mai ales a persoanelor cu funcții de conducere de acolo care, prea des, aleg ori să își însușească parte a banilor primiți ori să nu se implice în gestionarea lor.

Rolul Consiliului Județean ar trebui să fie ferm în acest caz: el trebuie să impulsioneze primăriile să acceseze și să gestioneze mai apoi cu cap fondurile primite, oferind de asemenea asistență atunci când i se cere asta, căci suficiente primării nu își permit aceste servicii.

Cum? Prin înființarea unui departament dedicat fondurilor europene, format exclusiv din profesioniști din domeniu.

ne-a spus Cristian Ghinea, europarlamentar din partea USR.
Ciprian Barna, candidat al Alianței USR PLUS pentru Consiliul Județean

România a primit aproximativ 58 de miliarde de Euro de la Uniunea Europeană începând cu 2007, perioadă în care a trimis către U.E. doar 21 de miliarde, rezultând o balanță mai mult decât pozitivă.

E important însă ca atunci când discutăm despre Fonduri să lăsăm puțin la o parte cifrele, chiar dacă ele arată frumos pe hârtie, și să ne rezumăm la oportunitățile de a schimba lucruri reale în comunitate. În Bihor vorbim despre lipsa acută a unei infrastructuri, aceasta trebuind să fie o prioritate pentru Consiliul Județean, al cărui scop ar trebui să fie nu doar acela de a continua să acceseze bani, îngropând proiecte în hârtii, ci de a le duce până la capăt, reparând moral ceea ce nu a fost capabil să facă până acum.

Vorbim atât despre un aeroport ne-performant cât și de numeroase drumuri aflate în stare deplorabilă. Situația economică din județ ar trebui și ea luată în considerare, atenuarea disparității financiare dintre Oradea și restul județului putând fi realizată cu succes o dată cu construirea unor rețele de parcuri industriale în Beiuș, Aleșd, Salonta sau Valea lui Mihai

a argumentat Ciprian Barna, candidat al Alianței USR PLUS pentru Consiliul Județean
Andrei Acs, candidat pentru Consiliul Județean din partea Alianței USR PLUS

Bihorul e un județ care oferă numeroase oportunități turistice care n-au fost până acum puse în valoare.

Avem aici o pleiadă de locuri fantastice iar relieful ajută și el, transformând acest județ într-unul ideal pentru turismul de familie.

Consiliul Județean are datoria astfel de a crea parteneriate public-private, aducând administrația împreună cu antreprenorii locali.

La urma urmei, degeaba avem pensiuni, hoteluri, moteluri, crame sau restaurante dacă nu avem infrastructură, căci turismul modern presupune și trasee marcate, șosele moderne, zone verzi amenajate și întreținute, drumuri și piste pentru biciclete, acces la internet și telecomunicații sau parcuri și zone de agrement.

Doar creând aceste oportunități, antreprenorii locali se vor putea asigura de faptul că banii care vin aici pot rămâne în mod real în comunitate, prin asigurarea unui vad turistic decent și prin crearea automată de noi locuri de muncă

susține Andrei Acs, de asemenea candidat pentru Consiliul Județean din partea Alianței USR PLUS
Simona Bișboacă, candidatul Alianței USR PLUS pentru președinția Consiliului Județean Bihor

Din punctul meu de vedere, mediul economic trebuie să se implice în cercetate, căci, spre deosebire de mediul academic, acesta înțelege mai bine plus valoarea pe care produsul sau serviciul său îl poate aduce comunității.

Consiliului Județean îi revine obligația de a sprijinii astfel micii întreprinzători, conștientizând că va fi imposibil de stopat altfel discrepanța economică dintre Oradea și restul județului, acolo unde nivelul de trai e astăzi în multe comunității aproape sau chiar dincolo de limitele subzistenței.

Avem astfel nu doar oportunitatea dar și datoria de a ne implica activ, întocmind liste elaborate cu și promovând mai apoi micii întreprinzători și sprijinind de asemenea agricultura, căci marea majoritate a celor implicați în acest domeniu nu dispun de logistica necesară, exploatând prea puțin în raport cu posibilitățile teoretice.

Administrația județeană trebuie de asemenea să înțeleagă că simpla existență și expertiză a firmelor de consultanță nu înseamnă că ea nu ar trebui să-și suflece mâinile și să dea direct o mână de ajutor oamenilor care se bazează pe suportul său

a conchis Simona Bișboacă, candidatul Alianței USR PLUS pentru președinția Consiliului Județean Bihor.
Ce facem cu bugetul participativ și cum îl readucem în mod real în Oradea?

Ce facem cu bugetul participativ și cum îl readucem în mod real în Oradea?

Permițându-le cetățenilor să se implice direct în luarea deciziilor privind dezvoltarea localității lor, bugetul participativ presupune alocarea unei părți din bugetul anual către proiecte ce vor fi propuse de către cetățeni, acestea urmând a fi ulterior dezbătute, verificate de către administrația locală din punctul de vedere al fezabilității și votate la final tot de către comunitate.

Propus de USR în 2017 și aprobat de Primăria Oradea în același an, proiectul bugetului participativ a fost rapid îmbrățișat de cetățeni. Cu atât mai mare a fost surprinderea atunci când acesta a fost anulat după doar 2 ani de zile și aproape 45.000 de voturi exprimate. Voturi directe ale orădenilor cu privire la numeroase proiecte benefice comunității, propuse în mod direct tot de către ei.

Dorindu-ne ca vocea orădenilor să fie în continuare ascultată, am organizat o dezbatere live pe pagină de Facebook USR Bihor, moderată de către Silviu Dehelean, deputat USR, alături de Tudor Benga, deputat USR și candidat al Alianței USR PLUS la președinția Consiliului Județean Brașov, Mihai Șvab, candidat la Consiliul Județean Bihor din partea Alianței USR PLUS, Marius Sovarschi și Norbert Barta, candidații Alianței USR PLUS la Consiliul Local Oradea.

Tudor Benga, deputat USR:

Tudor Benga

Implementat cu succes de mai bine de 30 de ani, întâi în Statele Unite și mai apoi în America Latină, bugetarea participativă a dovedit că este un proces de democrație ce pune în mâna cetățeanului puterea directă, oferindu-i șansa de a realiza proiecte pentru comunitate de la cap la coadă.

Din păcate, marea problemă ține de bariera care este uneori pusă de către administrație, aceasta alegând adesea să selecteze pentru fazele superioare doar proiecte care îi convin, însă nu din punct de vedere etic sau moral ci strict politic.

E esențial ca un astfel de proiect să nu fie politizat pentru a putea funcționa. Căci modelul funcționează cu succes în mai mult de 1500 de localități din lume.

Marius Sovarschi, candidat al Alianței USR PLUS pentru Consiliul Local Oradea.

Bazându-ne pe unul dintre cele mai vechi modele, cel din Porto Alegre, proiectul de bugetare participativă din Oradea, pe care l-am propus, viza un număr clar de etape și un regulament bătut în cuie. Deoarce ultimul lucru de care au nevoie cetățenii e supra-complicarea unui proces care e menit să le facă viața mai bună.

M-a întristat, astfel, faptul că odată implementat în Oradea, regulamentul proiectului a fost schimbat de nenumărate ori. M-a întristat și faptul că simpla câștigare a unui proiect nu a garantat nimic, căci din peste 50 de proiecte declarate „câștigătoare” în cei doi ani, unul singur este astăzi implementat.

E esențial astfel ca administrația să-și asume date concrete, nu doar să pună condiții, pentru că administrația lucrează în folosul oamenilor, nu invers.

Marius Sovarschi

Norbert Barta, candidat pentru un fotoliu în Consiliul Local Oradea, din partea Alianței USR PLUS:

Bugetarea participativă realizează din start un lucru esențial: trezește speranța și spiritul civic din fiecare cetățean. Trezește de asemenea creativitatea și inspiră oamenii să deschidă bine ochii, pentru a putea vedea exact care sunt acele lipsuri care ar trebui suplinite sau revizuite în comunitate.

E esențial, însă, ca funcționarii publici să lucreze cot la cot cu toți cei care se decid să realizeze și să aplice un proiect, pentru ca rezultatul final să fie cel scontat.

Din păcate, numărul mic de proiecte implementate va descuraja oamenii să aplice și pe viitor, motiv pentru care asumarea termenelor e obligatorie. Mai ales în condițiile în care unele dintre proiecte erau minunate, precum aleile senzoriale sau cele dedicate terapiei canine precum și spațiile de joacă în siguranță pentru cei mici.

a completat Norbert Barta, candidat pentru un fotoliu în Consiliul Local Oradea, din partea Alianței USR PLUS.

Mihai Șvab, candidat al Alianței USR PLUS pentru Consiliul Județean Bihor:

Mihai Șvab

Altruismul și civismul sunt cheile succesului fiecărei administrații. Atâta vreme cât persoanele cu funcții de conducere aleg să le îmbrățișeze, binele comunității va fi atins.

Știm, ca orice proiect tânăr, la noi cel puțin, bugetul participativ e perfectibil. Asta nu reprezintă însă o problemă ci o oportunitate. Șansa de a învăța din greșeli și de a face lucrurile mai bine.

Am văzut că orădenii au răspuns cu entuziasm atât în 2017 cât și în 2018. Nu doar că au aplicat în număr mare dar au și votat masiv, media fiind chiar de 2 voturi per cetățean, ceea ce ne arată că cetățenii acestui oraș au fost convinși de numeroase planuri concrete de a aduce plus-valoare în comunitate.

Țin minte că am propus ca votul final să se desfășoare pe mai multe zile, poate chiar mai multe săptămâni, cu urne disponibile atât în primărie cât și în alte instituții. În acest fel fiecare persoană care avea de rezolvat o situație într-o instituție putea să acorde și un vot pentru un vis local altruist. Din păcate administrația a hotărât ca votul cel mai important să se desfășoare în doar câteva ore, ceea ce a  limitat prezența la urnele civice. Chiar și așa, orădenii au arătat că sunt inimoși, însă ei merită mai mult în anii care vin. Merită să aleagă atât cum votează, fizic sau online, cât și garanția că votul lor nu va fi în van, căci ultimul lucru de care avem nevoie astăzi e să ne pierdem încrederea în democrație

a conchis Mihai Șvab, candidat al Alianței USR PLUS pentru Consiliul Județean Bihor.

Urmăriți înregistrarea dezbaterii ”Ce facem cu bugetul participativ?

Ce facem cu bugetul participativ?

Despre bugetul participativ

Publicată de USR Bihor pe Joi, 30 iulie 2020
Integrarea și conservarea spațiilor verzi în comunitatea locală

Integrarea și conservarea spațiilor verzi în comunitatea locală

Oradea suferă la capitolul spații verzi și management al acestora iar acest lucru nu mai e demult o surpriză. Era natural astfel să încercăm să căutăm și să găsim soluții optime pentru a sprijini actuala administrație și pentru a readuce natura puțin mai aproape de noi, în cadrul unei dezbateri live cu privire la modul de integrare și folosire a spațiilor verzi în interiorul comunității locale, dezbatere moderată de către Ioana Mihăilă, candidatul Alianței USR PLUS pentru funcția de primar al Oradiei și care i-a mai adus împreună pe Diana Culescu, dr. peisagist, Vasile Dumitriu și Bogdan Cosma, candidați ai Alianței USR PLUS pentru funcțiile de consilieri locali.

„Din păcate, în momentul de față, vorbim despre un raport negativ în Oradea în ceea ce privește plantatul versus tăierea arborilor. Mai precis, în 2016 s-au tăiat 742 de copaci, plantându-se doar alți 287, în 2017 s-au tăiat 939, plantându-se doar 208. În 2019 am avut o nouă cotă negativă, 779 versus 655, 2018 reprezentând singurul an cu mai multe plantări decât tăieri, 900 versus  677, asta în condițiile în care, conform unei hotărâri a Consiliului Județean, pentru fiecare arbore tăiat trebuie plantați alți 5.

Rezultatul? 3127 de arbori maturi tăiați și doar 2050 de arbori tineri plantați în locul lor, față de necesarul de 15005, conform legislației în vigoare.

E lesne de înțeles astfel că discutăm despre un fenomen menit să ducă în timp la deșertificarea unui oraș, cu consecințe directe pentru cetățeni. De altfel, centrul orașului Oradea, deși vizibil îmbunătățit în ultimii ani, suferă puternic din punct de vedere climatic datorită tăierilor aproape absolute de arbori, element care a făcut ca, în ziua de astăzi, temperatura resimțită aici în anotimpurile călduroase să fie una mult mai mare decât ar fi fost firesc.

În plus, o altă problemă constă în modificarea rapidă a priorităților, cu fiecare nou președinte al ABA Crișuri. Dacă în 2013 avusesem parte de o plantare masivă, cu peste 400 de sălcii pe taluzul Peței, o dată cu noua conducere acestea au fost tăiate cu totul, motiv pentru care ar fi imperativ să existe planuri pe termen lung realizate onest și profesionist și care să nu poată fi periclitate în funcție de interesul politic”.

Vasile Dumitru, activist de mediu cu o bogată experiență civică

Oradea are nevoie de păduri urbane, anume spații verzi realizate chiar și în inima orașului. Ele însumează parcurile, coridoarele de verdeață și zonele în care natura se împletește abil cu orașul. Funcțiile lor nu țin doar de estetică. Ele încetinesc poluarea, îmbunătățesc calitatea aerului respirabil, împiedică supra-încălzirea zonelor în care există suprafețe întinse de beton sau asfalt, reduc poluarea fonică și constituie și spații pentru recreere, atât de necesare reîncărcării bateriilor pe parcursul unei zile, influențând starea de bine a cetățenilor și aducând generații diferite împreună în cel mai simplu și mai natural mod cu putință.

Din păcate însă, pentru ca acest lucru să se poată realiza, e necesară o reformă la nivel de administrație căci, deși există în momentul de față 5-6 angajați în Primărie care ar trebui să se ocupe de ceea ce înseamnă spațiile verzi, aceștia îndeplinesc doar atribuții de birou, proiectele propriu zise fiind de fiecare dată externalizate, de multe ori de echipe care nu își alocă timpul de a se documenta precis cu privire la orașul nostru.

Identificarea specialiștilor locali și cooptarea lor într-o echipă profesionistă dar și realizarea așa numitului cadastru verde, un inventar al tuturor spațiilor verzi, cu note concrete asupra punctelor în care trebuie intervenit, asupra locurilor lipsite de spații verzi dar și asupra zonelor în care este nevoie de toaletare, evitând tăierile lipsite de necesitate ar trebui să fie soluția.

Bogdan Cosma, profesionist cu o experiență de aproape 20 de ani în domeniul infrastructurii

Dincolo de estetică, oamenii aleg natura, atunci când aleg să meargă „la iarbă verde” de exemplu, datorită micro-climatului specific. Datorită aerului curat și al sentimentului de serenitate, căci arborii de mari dimensiuni filtrează fantastic aerul, rețin praful și conferă acel sentiment de bine.

Ceea ce prea puțini oameni cunosc însă e că un arbore re-plantat în urma tăierii altuia nu doar că nu garantează același efect dar poate să nu suplinească nici în cea mai mică măsură tăierea anterioară, căci arborii tineri nu rezistă primului an, de cele mai multe ori, datorită condițiilor meteo și al intemperiilor.

În primii ani aceștia au nevoie de suport permanent, de la udare la afânare și până la securizare. E esențial astfel să evităm tăierile, atâta vreme cât ele nu sunt absolut necesare și să apelăm la toaletare. Un arbore care să asigure toate atributele de mai sus trebuie să ajungă la maturitate, adică la aproximativ 40 de ani.

Sigur, există varianta plantării lui în spații sigure, destinate creșterii sale și a mutării lui ulterioare însă acest proces costă între câteva zeci și câteva sute de mii de Euro per arbore, o sumă de multe ori prohibitivă dacă ne gândim la faptul că vorbim de un necesar de sute dacă nu chiar mii de copaci.

Mult mai eficientă ar fi măsura prin care administrația aduce în interiorul ei o echipă compusă din profesioniști care să acționeze pe baza așa numitei „Cartă a Arborilor”, un document cu specific local în care experții din administrația locală realizează politici și planuri în funcție de date prelucrate la nivel local, căci elementele de bio-diversitate pot să difere de la comunitate la comunitate.

Diana Culescu, dr. peisagist și expertul pe care l-am avut drept invitat.

Alianța USR PLUS își prezintă în aceste zile candidații pentru alegerile locale, organizând, alături de specialiști, dezbateri pe diverse teme pe care le consideră importante pentru comunitate și prezentând onest planurile pe care le va propune cetățenilor din Oradea și din județul Bihor pentru următorul mandat local.

Oradea: spațiile verzi și modul lor de folosire

Dezbatere live cu privire la modul de integrare și folosire a spațiilor verzi în interiorul comunităților bihorene, alături de Diana Culescu, dr. peisagist, Ioana Mihăilă, candidatul Alianței USR PLUS pentru funcția de primar al municipiului Oradea, Vasile Dumitriu și Bogdan Cosma, candidați ai Alianței USR PLUS pentru funcțiile de consilieri locali.

Publicată de USR Bihor pe Sâmbătă, 25 iulie 2020