Oradea suferă la capitolul spații verzi și management al acestora iar acest lucru nu mai e demult o surpriză. Era natural astfel să încercăm să căutăm și să găsim soluții optime pentru a sprijini actuala administrație și pentru a readuce natura puțin mai aproape de noi, în cadrul unei dezbateri live cu privire la modul de integrare și folosire a spațiilor verzi în interiorul comunității locale, dezbatere moderată de către Ioana Mihăilă, candidatul Alianței USR PLUS pentru funcția de primar al Oradiei și care i-a mai adus împreună pe Diana Culescu, dr. peisagist, Vasile Dumitriu și Bogdan Cosma, candidați ai Alianței USR PLUS pentru funcțiile de consilieri locali.

„Din păcate, în momentul de față, vorbim despre un raport negativ în Oradea în ceea ce privește plantatul versus tăierea arborilor. Mai precis, în 2016 s-au tăiat 742 de copaci, plantându-se doar alți 287, în 2017 s-au tăiat 939, plantându-se doar 208. În 2019 am avut o nouă cotă negativă, 779 versus 655, 2018 reprezentând singurul an cu mai multe plantări decât tăieri, 900 versus  677, asta în condițiile în care, conform unei hotărâri a Consiliului Județean, pentru fiecare arbore tăiat trebuie plantați alți 5.

Rezultatul? 3127 de arbori maturi tăiați și doar 2050 de arbori tineri plantați în locul lor, față de necesarul de 15005, conform legislației în vigoare.

E lesne de înțeles astfel că discutăm despre un fenomen menit să ducă în timp la deșertificarea unui oraș, cu consecințe directe pentru cetățeni. De altfel, centrul orașului Oradea, deși vizibil îmbunătățit în ultimii ani, suferă puternic din punct de vedere climatic datorită tăierilor aproape absolute de arbori, element care a făcut ca, în ziua de astăzi, temperatura resimțită aici în anotimpurile călduroase să fie una mult mai mare decât ar fi fost firesc.

În plus, o altă problemă constă în modificarea rapidă a priorităților, cu fiecare nou președinte al ABA Crișuri. Dacă în 2013 avusesem parte de o plantare masivă, cu peste 400 de sălcii pe taluzul Peței, o dată cu noua conducere acestea au fost tăiate cu totul, motiv pentru care ar fi imperativ să existe planuri pe termen lung realizate onest și profesionist și care să nu poată fi periclitate în funcție de interesul politic”.

Vasile Dumitru, activist de mediu cu o bogată experiență civică

Oradea are nevoie de păduri urbane, anume spații verzi realizate chiar și în inima orașului. Ele însumează parcurile, coridoarele de verdeață și zonele în care natura se împletește abil cu orașul. Funcțiile lor nu țin doar de estetică. Ele încetinesc poluarea, îmbunătățesc calitatea aerului respirabil, împiedică supra-încălzirea zonelor în care există suprafețe întinse de beton sau asfalt, reduc poluarea fonică și constituie și spații pentru recreere, atât de necesare reîncărcării bateriilor pe parcursul unei zile, influențând starea de bine a cetățenilor și aducând generații diferite împreună în cel mai simplu și mai natural mod cu putință.

Din păcate însă, pentru ca acest lucru să se poată realiza, e necesară o reformă la nivel de administrație căci, deși există în momentul de față 5-6 angajați în Primărie care ar trebui să se ocupe de ceea ce înseamnă spațiile verzi, aceștia îndeplinesc doar atribuții de birou, proiectele propriu zise fiind de fiecare dată externalizate, de multe ori de echipe care nu își alocă timpul de a se documenta precis cu privire la orașul nostru.

Identificarea specialiștilor locali și cooptarea lor într-o echipă profesionistă dar și realizarea așa numitului cadastru verde, un inventar al tuturor spațiilor verzi, cu note concrete asupra punctelor în care trebuie intervenit, asupra locurilor lipsite de spații verzi dar și asupra zonelor în care este nevoie de toaletare, evitând tăierile lipsite de necesitate ar trebui să fie soluția.

Bogdan Cosma, profesionist cu o experiență de aproape 20 de ani în domeniul infrastructurii

Dincolo de estetică, oamenii aleg natura, atunci când aleg să meargă „la iarbă verde” de exemplu, datorită micro-climatului specific. Datorită aerului curat și al sentimentului de serenitate, căci arborii de mari dimensiuni filtrează fantastic aerul, rețin praful și conferă acel sentiment de bine.

Ceea ce prea puțini oameni cunosc însă e că un arbore re-plantat în urma tăierii altuia nu doar că nu garantează același efect dar poate să nu suplinească nici în cea mai mică măsură tăierea anterioară, căci arborii tineri nu rezistă primului an, de cele mai multe ori, datorită condițiilor meteo și al intemperiilor.

În primii ani aceștia au nevoie de suport permanent, de la udare la afânare și până la securizare. E esențial astfel să evităm tăierile, atâta vreme cât ele nu sunt absolut necesare și să apelăm la toaletare. Un arbore care să asigure toate atributele de mai sus trebuie să ajungă la maturitate, adică la aproximativ 40 de ani.

Sigur, există varianta plantării lui în spații sigure, destinate creșterii sale și a mutării lui ulterioare însă acest proces costă între câteva zeci și câteva sute de mii de Euro per arbore, o sumă de multe ori prohibitivă dacă ne gândim la faptul că vorbim de un necesar de sute dacă nu chiar mii de copaci.

Mult mai eficientă ar fi măsura prin care administrația aduce în interiorul ei o echipă compusă din profesioniști care să acționeze pe baza așa numitei „Cartă a Arborilor”, un document cu specific local în care experții din administrația locală realizează politici și planuri în funcție de date prelucrate la nivel local, căci elementele de bio-diversitate pot să difere de la comunitate la comunitate.

Diana Culescu, dr. peisagist și expertul pe care l-am avut drept invitat.

Alianța USR PLUS își prezintă în aceste zile candidații pentru alegerile locale, organizând, alături de specialiști, dezbateri pe diverse teme pe care le consideră importante pentru comunitate și prezentând onest planurile pe care le va propune cetățenilor din Oradea și din județul Bihor pentru următorul mandat local.